La nivelul lunii martie 2026, 11.928 de persoane încasau astfel de venituri, în creștere cu 30 față de luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceștia, 7.878 de beneficiari primesc și o componentă contributivă din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), însă diferențele dintre categoriile profesionale rămân consistente.

Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de foștii judecători și procurori, în baza Legii 303/2022, cu 5.823 de beneficiari – aproape jumătate din total.

Aceștia înregistrează și cele mai ridicate venituri medii: aproximativ 25.542 de lei lunar. Din această sumă, circa 7.544 de lei provin din sistemul contributiv, diferența fiind acoperită direct din bugetul de stat. Nivelul ridicat al acestor pensii depășește semnificativ media națională și rămâne unul dintre principalele puncte de controversă în dezbaterea privind echitatea sistemului.

În afara magistraților, pensii de serviciu sunt acordate și altor categorii profesionale, însă la niveluri considerabil mai reduse:

• 788 de foști membri ai corpului diplomatic și consular (Legea 216/2015), cu o pensie medie de 7.010 lei
• 870 de foști funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015), cu o medie de 6.225 de lei
• 1.329 de foști angajați din aviația civilă (Legea 83/2015), unde pensia medie ajunge la 13.123 de lei
• 692 de beneficiari din cadrul Curții de Conturi, cu o medie de 10.554 de lei
• 2.426 de persoane din personalul auxiliar al instanțelor (Legea 130/2015), cu o pensie medie de 7.249 de lei

Datele evidențiază diferențe semnificative atât ca număr de beneficiari, cât și ca nivel al pensiilor, în funcție de legislația specifică fiecărui domeniu.

Un element comun tuturor acestor pensii este componenta finanțată direct din bugetul de stat, care în multe cazuri depășește contribuția efectivă acumulată în sistemul public. Astfel, chiar și o creștere marginală a numărului de beneficiari se traduce într-o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

În acest context, Guvernul a adoptat recent un proiect de lege care limitează cumulul pensiei speciale (de serviciu sau militară) cu salariul pentru persoanele care lucrează în sectorul public. Pentru mediul privat, cumulul rămâne permis.

Măsura vine și pe fondul unor situații în care beneficiari ai pensiilor speciale, pensionați la vârste relativ mici – uneori sub 50 de ani – s-au reangajat ulterior în instituții publice, cumulând pensia cu salariul.