Propunerea legislativă, înregistrată la Senat cu numărul B534/2026, pe 23 septembrie, modifică și completează Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Inițiativa se află în acest moment în procedură parlamentară și nu se aplică încă.

Proiectul introduce o regulă potrivit căreia instituțiile care au nevoie să verifice situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice ar trebui să facă verificarea direct prin sistemele informatice ale statului.

Practic, dacă o autoritate poate afla din baza de date dacă solicitantul are sau nu obligații fiscale restante, acesta nu ar mai trebui să fie trimis să obțină și să aducă un certificat fiscal.

Aceeași abordare este propusă și pentru dovada achitării unor taxe, tarife, amenzi, contribuții sau alte sume. Instituția ar urma să verifice plata în propriile evidențe, prin sistemele informatice disponibile, prin Trezoreria Statului sau prin mecanismele electronice de plată.

Dacă plata este identificată fără dubii, chitanța sau ordinul de plată nu ar mai trebui prezentate de cetățean.

Proiectul nu elimină complet documentele pe hârtie sau cele electronice. Acestea ar putea fi solicitate atunci când informația nu poate fi verificată în sistem, datele sunt incomplete ori există neconcordanțe.

De asemenea, documentul ar putea rămâne obligatoriu dacă o altă lege prevede în mod expres prezentarea lui. În astfel de cazuri, instituția ar trebui să consemneze motivul pentru care verificarea electronică nu a fost posibilă.

Inițiatorii susțin că măsura urmărește reducerea birocrației și a timpului pierdut de cetățeni și companii pentru obținerea unor documente pe care administrația publică le poate verifica deja.

În cazul în care proiectul va fi adoptat, autoritățile ar urma să își adapteze procedurile și fluxurile de lucru. Proiectul prevede un termen de 90 de zile pentru modificarea procedurilor și formularelor, iar mecanismele tehnice de verificare și interoperabilitate ar trebui să fie operaționale în cel mult 180 de zile.

Accesul la datele fiscale ar urma să fie limitat la informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor legale, cu respectarea regulilor privind secretul fiscal, protecția datelor personale și securitatea informațiilor.