Judecătorii au stabilit că banca trebuie să răspundă pentru faptul că nu a blocat contul după ce femeia a anunțat folosirea neautorizată a datelor sale. Pe lângă recuperarea prejudiciului material, instituția bancară a fost obligată să-i achite 10.000 de lei daune morale și peste 4.600 de lei cheltuieli de judecată.

Litigiul a avut un parcurs îndelungat. În martie 2024, Judecătoria Sectorului 1 București a respins acțiunea cliente. Femeia a contestat hotărârea, iar în ianuarie 2026, Tribunalul București i-a admis cererea. Ulterior, Raiffeisen Bank a formulat recurs, însă Curtea de Apel București l-a respins, făcând definitivă soluția favorabilă cliente.

Incidentul s-a produs în ianuarie 2023, când femeia a primit un e-mail care părea să provină de la Raiffeisen Bank. Mesajul o informa că serviciul SmartToken, utilizat pentru autentificare, fusese blocat și o îndruma către un link pentru rezolvarea presupusei probleme.

De ce a fost considerată banca responsabilă

Convinsă că mesajul era legitim, clienta a accesat pagina indicată și a completat datele solicitate. În realitate, era vorba despre o tentativă de phishing, prin care atacatorii au obținut informațiile necesare pentru a efectua operațiuni în numele său.

Ulterior, din contul femeii au fost realizate două tranzacții pe care aceasta le-a contestat.

Situația a devenit evidentă pe 14 ianuarie 2023, când clienta a constatat că nu mai putea accesa contul. A contactat banca și a solicitat blocarea conturilor și oprirea tranzacțiilor, a făcut demersuri pentru actualizarea datelor și a depus o plângere penală.

În apărarea sa, Raiffeisen Bank a susținut că operațiunile contestate fuseseră efectuate prin proceduri de autentificare strictă. Instituția a invocat și obligația clientei de a-și proteja datele de acces și de a nu le divulga altor persoane. Totodată, banca a solicitat suspendarea procesului civil până la soluționarea dosarului penal.

Instanța a constatat că femeia introdusese personal datele pe pagina accesată din e-mailul fraudulos. De asemenea, în cadrul litigiului nu s-a dovedit existența unei breșe de securitate a sistemelor băncii sau faptul că instituția ar fi transmis adresa de e-mail a cliente către atacatori.

Aceste aspecte nu au fost însă suficiente pentru a înlătura răspunderea băncii pentru ceea ce s-a întâmplat după notificarea fraudei.

Potrivit motivării Tribunalului București, citată de Profit.ro, clienta a anunțat instituția pe 14 ianuarie 2023 că instrumentul său de plată era folosit fără drept. Cu toate acestea, contul a fost debitat în continuare, inclusiv pe 15 și 18 ianuarie, fără ca banca să justifice în mod adecvat întârzierea blocării.

Judecătorii au considerat că instituția nu și-a îndeplinit obligațiile legale după ce a fost informată despre utilizarea neautorizată a instrumentului de plată. Această conduită a contribuit la producerea unui prejudiciu de 69.937,60 lei.

Peste 84.000 de lei, suma pe care banca trebuie să o achite

Pe lângă recuperarea banilor pierduți, femeia a obținut și despăgubiri pentru suferința provocată de situația prin care a trecut.

Tribunalul a apreciat că pierderea unei sume importante, lipsa accesului la bani pentru o perioadă îndelungată și necesitatea de a recurge la instanță pentru recuperarea prejudiciului i-au provocat stres și disconfort psihic.

În consecință, judecătorii au stabilit acordarea unor daune morale de 10.000 de lei.

Obligațiile financiare impuse băncii sunt următoarele:

• 69.937,60 lei – despăgubiri pentru prejudiciul material;
• 10.000 de lei – daune morale;
• 4.663,05 lei – cheltuieli de judecată.

În total, Raiffeisen Bank trebuie să-i plătească femeii 84.600,65 lei.

Cazul readuce în atenție obligațiile pe care le au atât utilizatorii serviciilor de plată, cât și băncile atunci când există suspiciuni de fraudă.

Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată prevede că utilizatorul trebuie să informeze prestatorul fără întârziere nejustificată atunci când constată pierderea, furtul sau folosirea neautorizată a instrumentului de plată. La rândul său, potrivit articolului 167, litera f), prestatorul trebuie să împiedice utilizarea instrumentului de plată după primirea notificării.