În ultimul trimestru din 2025, o gospodărie din România a avut venituri medii lunare de 9.454 lei, în ușoară creștere față de perioada anterioară și semnificativ mai mari comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestor bani se întoarce rapid în economie sau către bugetul public.

Cheltuielile totale ale unei familii s-au ridicat la 8.075 lei lunar, adică peste 85% din venituri. Din această sumă, aproximativ 2.711 lei au fost direcționați către stat, reprezentând 33,6% din totalul cheltuielilor. Consumul rămâne principala destinație a banilor, cu aproape 4.834 lei lunar, adică 59,9% din buget, mai arată datele publicate de INS.

Privind mai atent structura consumului, datele INS arată că cea mai mare parte a cheltuielilor merge către produse alimentare și băuturi nealcoolice, aproximativ 1.555 lei pe lună, echivalentul a peste 32% din consum. Pe locul al doilea se află costurile cu locuința – utilități, energie și combustibili – care ajung la circa 761 lei lunar (15,7%). Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte se ridică la 379 lei (7,8%), iar transportul consumă în jur de 339 lei (7%).

Alte categorii importante includ sănătatea (322 lei) și întreținerea locuinței (328 lei), fiecare cu ponderi de aproximativ 6-7% din bugetul de consum. În schimb, educația rămâne la coada listei, cu doar 26 de lei pe lună, adică 0,5% din total – un nivel extrem de redus în raport cu celelalte cheltuieli.

Un element relevant este și creșterea autoconsumului: gospodăriile au consumat din resurse proprii produse în valoare de aproximativ 480 lei lunar, în creștere față de trimestrul anterior. Acest fenomen este mult mai pronunțat în mediul rural, unde ajunge să acopere peste 10% din cheltuieli, de patru ori mai mult decât în mediul urban.

De altfel, diferențele între urban și rural rămân semnificative. La oraș, cheltuielile medii lunare ajung la 9.144 lei pe gospodărie, cu peste 30% mai mult decât la sat. În același timp, povara fiscală este mai ridată în mediul urban, unde taxele și contribuțiile reprezintă aproape 37% din cheltuieli, comparativ cu aproximativ 29% în mediul rural.

Salariile continuă să fie principalul motor financiar al gospodăriilor, generând peste 68% din venituri. Prestațiile sociale contribuie cu aproape 20%, în timp ce veniturile în natură – inclusiv autoconsumul – au o pondere tot mai vizibilă, depășind 6% din total.