Proiectul aflat în dezbaterea Senatul României ar putea schimba semnificativ regulile jocului pentru companiile care au beneficiat de sprijin financiar public, introducând posibilitatea ca statul să își recupereze fondurile în cazul în care acestea sunt vândute la scurt timp după primirea ajutoarelor.

Inițiativa vizează în special operatorii economici mari, care au primit finanțări consistente din bani publici, ulterior transferați către alți investitori. În esență, statul ar urma să își consolideze drepturile asupra acestor investiții prin mecanisme de recuperare, preempțiune și chiar conversie în acțiuni sau părți sociale.

Potrivit formei aflate în discuție, „ajutorul public individual” este definit ca sprijin financiar de minimum un milion de euro sau orice finanțare acordată punctual unei companii. Acesta poate include granturi directe, facilități fiscale, reduceri de taxe, subvenții la utilități, ștergeri de datorii, garanții de stat sau alte forme de sprijin economic acordate din bugetul public ori prin scheme de ajutor.

Extinderea reglementării vizează și companiile care cumulează, într-un interval de trei ani consecutivi, ajutoare de cel puțin 10 milioane de euro, indiferent de forma sub care acestea au fost acordate.

Miza principală a proiectului este, potrivit expunerii de motive, protejarea banului public și evitarea situațiilor în care sprijinul financiar este urmat de vânzări rapide ale companiilor, fără ca statul să își mai poată recupera valoarea investiției. Inițiatorii invocă și necesitatea alinierii la practici internaționale privind protecția capitalului public investit în mediul privat.

Dacă legea va fi adoptată, companiile vizate vor avea obligația de a notifica intenția de vânzare cu cel puțin 60 de zile înainte către Consiliul Concurenței. Instituția va transmite mai departe informațiile către Ministerul Finanțelor, în termen de maximum cinci zile lucrătoare, pentru a permite statului să intervină.

Ministerul Finanțelor ar urma să aibă la dispoziție un termen de până la cinci ani pentru a decide dacă își exercită drepturile: recuperarea sumelor acordate, preempțiunea asupra tranzacției sau conversia sprijinului în participații în companie. În unele cazuri, statul ar putea solicita restituirea valorii ajutorului, pe baza datelor oficiale din registrul național al subvențiilor.

În practică, măsura ar putea descuraja vânzările rapide ale companiilor care au beneficiat de sprijin public și ar introduce un control mai strict asupra modului în care sunt utilizate fondurile statului în economie. Susținătorii proiectului mizează pe o protecție mai solidă a banului public, în timp ce mediul de afaceri ar putea privi noul mecanism ca pe o intervenție suplimentară în libertatea tranzacțiilor comerciale.