Datele obținute de la principalele instituții din județ arată că deficitul de personal afectează administrația fiscală, agricultura, cadastrul, silvicultura, ocuparea forței de muncă și chiar structurile de ordine publică. În multe cazuri, activitatea este menținută prin redistribuirea sarcinilor și prin efortul suplimentar al angajaților rămași în sistem.
Cele mai multe posturi vacante raportate se regăsesc la ANAF Bihor, unde din 455 de posturi sunt ocupate doar 407, ceea ce înseamnă 48 de locuri neocupate. Direcția Silvică Bihor funcționează cu 36 de posturi vacante dintr-un total de 371, iar Garda Forestieră Oradea are 14 posturi libere din 61.
La APIA Bihor sunt vacante 13 posturi, la OCPI Bihor alte 13, iar Consiliul Județean are 16 posturi vacante și două temporar vacante. Casa Județeană de Pensii funcționează cu 105 angajați din 112 posturi aprobate, însă instituția susține că, potrivit criteriilor prevăzute în noua lege a pensiilor, ar avea nevoie de aproximativ 155 de angajați pentru a funcționa la capacitate normală.
ITM Bihor a pierdut un sfert din personal
Una dintre cele mai vizibile reduceri de personal se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. Conform datelor analizate de Bihon.ro pe baza rapoartelor și comunicărilor instituției, numărul posturilor a scăzut de la 82 în 2010, dintre care doar trei erau vacante, la 62 în 2026, dintre care 12 sunt în prezent neocupate. În ultimii șase ani, circa 20 de angajați s-au pensionat.
Primăria Oradea recunoaște existența unor posturi vacante, dar susține că acestea nu afectează serviciile oferite cetățenilor.
„Prin reorganizarea activității, redistribuirea sarcinilor și o gestionare eficientă a resurselor umane, instituția își desfășoară activitatea în condiții normale, fără sincope în relația cu cetățenii și fără întârzieri semnificative în furnizarea serviciilor publice”, a transmis purtătorul de cuvânt, Octavian Haragoș.
În urma reorganizării prevăzute de OUG 7/2026, Instituția Prefectului Bihor va avea de la 1 iulie doar 37 de posturi, față de 47 anterior. În același timp, instituția va prelua noi atribuții privind atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, fără suplimentarea personalului.
O situație aparte este la AJOFM Bihor. Timp de 16 ani, instituția a funcționat cu doar 38 de posturi, în ciuda creșterii atribuțiilor. În 2026, schema a fost suplimentată la 55 de posturi prin proiectul SMART SPO, însă momentan doar 37 sunt ocupate, unul este temporar vacant, iar alte 17 urmează să fie scoase la concurs.
Instituții aflate în criză
Datele centralizate din rapoarte oficiale indică situații critice în mai multe structuri-cheie: APIA Bihor, AJPIS Bihor, OCPI Bihor, Oficiul Registrului Comerțului, Garda Forestieră și sistemul sanitar, alături de unele structuri din domeniul ordinii publice.
Una dintre cele mai tensionate situații se înregistrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bihor, unde schema de personal este aproape complet ocupată, dar insuficientă în raport cu volumul de muncă.
Instituția are 117 posturi aprobate, dintre care 104 sunt ocupate. Diferența de 13 posturi vacante pare redusă la prima vedere, însă contextul operațional arată o realitate mult mai complicată. APIA Bihor se află pe locul al doilea la nivel național ca număr de cereri de plată depuse de fermieri, cu 30.640 de dosare în 2026.
În centrele locale, încărcarea cu personal este semnificativ peste media europeană: un funcționar gestionează, în medie, aproximativ 607 cereri, comparativ cu media de circa 250 la nivel european.
Și activitatea de control pe teren reflectă aceeași presiune: fiecare inspector are de verificat peste 1.000 de parcele agricole.
Reprezentanții instituției admit că deficitul de personal generează o „încărcare exponențială” asupra angajaților rămași, cu impact direct asupra ritmului de procesare a cererilor și implicit asupra plăților către beneficiarii fondurilor europene.
AJPIS Bihor: presiune operațională ridicată
O altă problemă majoră se regăsește și în domeniul asistenței sociale, unde AJPIS Bihor funcționează cu toate cele 40 de posturi ocupate, însă cu un nivel ridicat de încărcare operațională. Din punct de vedere al organizării interne, instituția este structurată pe mai multe direcții funcționale: beneficii de asistență socială, programe de servicii sociale, incluziune socială și egalitate de șanse – 15 posturi; inspecție socială – 12 posturi; juridic și contencios – 3 posturi; autorizare și formare profesională – 1 post; respectiv economic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ și achiziții publice – 8 posturi.
Cea mai mare presiune se înregistrează la nivelul inspecției sociale. Serviciul gestionează 202 servicii sociale și 101 unități administrativ-teritoriale, fiind deservit de 12 inspectori sociali, organizați în 6 echipe. Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 197/2012, raportul mediu este de o echipă la 20 de structuri, ceea ce ar presupune existența a 16 echipe, respectiv 32 de inspectori sociali. Deficitul de personal poate genera disfuncționalități în monitorizarea funcționării serviciilor sociale conform standardelor legale, motiv pentru care activitatea este susținută inclusiv prin efectuarea de ore suplimentare. Gradul de încărcare al personalului este estimat la 150%.
O presiune ridicată se manifestă și în zona beneficiilor sociale, unde sunt gestionați lunar aproximativ 184.390 de beneficiari, sunt prelucrate circa 4.500 de dosare noi și aproximativ 600 de cereri depuse prin relații cu publicul. La acestea se adaugă în jur de 80 de apeluri telefonice preluate zilnic privind beneficiile sociale. Din cauza termenelor scurte de procesare, personalul efectuează frecvent ore suplimentare, inclusiv sâmbăta și duminica, gradul de încărcare fiind estimat la aproximativ 130%.
În alte compartimente, activitatea rămâne de asemenea intensă. Compartimentul financiar-contabil asigură verificarea și plata tuturor beneficiilor sociale, urmărește și recuperează debitele și procesează aproximativ 350 de popriri lunar. Totodată, compartimentul de autorizare și formare profesională gestionează 62 de furnizori de formare profesională și 180 de programe autorizate active, gradul de încărcare al activității fiind estimat la aproximativ 130%.
Blocaj administrativ la OCPI și Registrul Comerțului Bihor: zeci de posturi neocupate, termene întârziate
La Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bihor, problema principală nu este doar numărul posturilor vacante, ci dificultatea de a le ocupa efectiv. Instituția are 13 posturi neocupate, iar conducerea semnalează că activitatea este afectată în mod direct de pensionările recente, dublate de dificultatea organizării concursurilor de recrutare. În aceste condiții, unele servicii funcționează la limită, iar termenele de procesare pot fi influențate de lipsa resursei umane necesare.
Oficiul Registrului Comerțului Bihor se confruntă cu unul dintre cele mai severe dezechilibre raportate în județ. Din totalul de 42 de posturi, doar 26 sunt ocupate, ceea ce înseamnă că aproape 40% din schema de personal este neacoperită. Această situație plasează instituția în topul structurilor cu cel mai mare deficit procentual de personal, cu impact direct asupra fluxului de înregistrare și autorizare a operațiunilor economice.
La rândul său, Garda Forestieră Oradea are în responsabilitate patru județe – Bihor, Arad, Satu Mare și Sălaj – însă funcționează cu un număr de personal sub necesar. Din cele 61 de posturi aprobate, sunt ocupate doar 47. Deși la nivel guvernamental a fost aprobată extinderea schemei la 80 de posturi, instituția se află încă într-un proces de reorganizare, ceea ce întârzie consolidarea resursei umane.
Burnout la stat: ore suplimentare, concedii amânate și personal tot mai îmbătrânit
Deficitul de personal nu mai înseamnă doar organigrame incomplete, ci redistribuirea permanentă a sarcinilor, ore suplimentare recurente și concedii de odihnă amânate sau fragmentate. Sindicatele din Sănătate și Ordine publică avertizează că efectele directe sunt epuizarea profesională și degradarea capacității sistemului de a răspunde eficient la nevoile populației.
Sursa foto: Facebook / SNPPC
În structurile de ordine publică, lipsa personalului este descrisă ca o problemă care depășește zona administrativă și intră în sfera riscurilor operaționale. Raul-Valentin Pup, liderul Sindicatului Europol Bihor, afirmă că situația actuală afectează direct funcționarea sistemului.
„Deficitul de personal din Poliția Română nu mai poate fi tratat ca o simplă problemă administrativă. Este o vulnerabilitate majoră a sistemului de ordine și siguranță publică”, afirmă acesta.
Potrivit acestuia, deficitul la nivel național se situează în jurul a 20%, iar efectele sunt vizibile în activitatea zilnică a structurilor operative.
„Există structuri în care schema prevede un anumit număr de lucrători, însă în practică sunt ocupate doar una sau două funcții”, spune Pup. În acest context, atribuțiile sunt redistribuite constant, ceea ce duce la o presiune continuă asupra personalului existent și la un volum de muncă greu de gestionat pe termen lung.
Spitalele: sute de posturi vacante și suprasolicitare permanentă
Dacă în structurile de ordine publică deficitul este considerat o vulnerabilitate, în sistemul sanitar acesta se traduce în suprasolicitare cronică. Potrivit Adrianei Vladu, președintele Sanitas Bihor, la Spitalul Județean lipsesc 391 de angajați, la care se adaugă alte aproximativ 70 de persoane care au părăsit sistemul în primele luni ale acestui an. Consecințele sunt resimțite direct în activitatea zilnică a personalului medical, unde orele suplimentare au devenit o practică frecventă.
„Se fac ore suplimentare în anumite secții – 8 ore, 16 ore”, afirmă Adriana Vladu. În paralel, organizarea concediilor devine dificilă, în special în condițiile în care lipsa de personal se suprapune peste un colectiv cu o medie de vârstă ridicată și cu un număr crescut de concedii medicale. „De multe ori, cei care sunt programați în concediu de odihnă nu prea pot să și-l ia”, explică aceasta.
Sindicatele atrag atenția că efectele nu se limitează doar la volumul de muncă, ci se extind asupra stării de sănătate a angajaților, contribuind la apariția unor probleme medicale și la creșterea riscului de burnout.
Foto: IA
„Burn-out, probleme osteomusculare, tot felul de boli profesionale care pot să apară în urma diferitelor activități”, spune Adriana Vladu.
Fenomenul este confirmat și în structurile de ordine publică, unde presiunea operațională este dublată de lipsa de personal și de necesitatea acoperirii continue a atribuțiilor.
În acest context, Raul Pup subliniază că solicitările polițiștilor țin de condițiile de muncă și nu de beneficii suplimentare: „Polițiștii nu cer privilegii. Polițiștii cer condiții normale de muncă, personal suficient, dotări corespunzătoare și respect pentru munca pe care o desfășoară zilnic”, afirmă liderul Europol Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!