Profesor consilier școlar la CJRAE Bihor din 2003 și doctor al Universității din Oradea, cu teza „Factori modelatori ai aspirațiilor ocupaționale la adolescenți”, coordonată de sociologul Adrian Hatos, Simina Mikó-Morar a absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, urmată de un master în Consiliere Psihologică și Psihoterapie. Între 2008 și 2020 a condus CJRAE Bihor, instituție pe care spune că a construit-o „de la zero”, iar în prezent coordonează proiectul „Educație incluzivă și sprijin integrat pentru elevii cu CES”.
Lucrarea ei de doctorat a obținut premiul al III-lea la concursul tezelor de doctorat organizat de Societatea Sociologilor din România, într-o competiție în care au fost înscrise lucrări validate de CNATDCU și evaluate de specialiști din marile centre universitare ale țării.

Când visul profesional nu este doar alegerea copilului
În spatele răspunsurilor pe care le dau elevii atunci când sunt întrebați „ce vor să se facă când vor fi mari” se află de multe ori mult mai mult decât o preferință de moment. Teza Siminei Mikó-Morar pornește tocmai de la această zonă sensibilă: adolescența ca moment în care se conturează nu doar profesia dorită, ci și felul în care copilul își imaginează locul în societate. „Am ales să studiez tema aspirațiilor ocupaționale la adolescenți, pentru că surprinde un moment esențial în formarea parcursului de viață. În adolescență se conturează nu doar preferințe profesionale, ci și așteptări legate de statut și reușită socială, adesea într-un context în care inegalitățile sociale sunt puțin discutate sau chiar ignorate.
Din această perspectivă, aspirațiile nu sunt doar opțiuni individuale, ci reflectă oportunități, constrângeri și modele sociale interiorizate”, spune Simina Mikó-Morar. Cercetarea a analizat aspirațiile ocupaționale ale adolescenților bihoreni de clasa a VIII-a, pe baza datelor din două anchete MERPAS (Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor – un studiu socio-educațional care măsoară performanțele școlare, starea de bine și comportamentele elevilor, oferind o perspectivă detaliată asupra sistemului de învățământ din județ) realizate de Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea. Au fost folosite două eșantioane mari, de 1.135, respectiv 2.758 de elevi, iar răspunsurile copiilor privind ocupația dorită la vârsta de 30 de ani au fost transformate în scoruri de prestigiu ocupațional.
Pe scurt, nu s-a urmărit doar ce profesie numește copilul, ci și ce statut social are acea profesie. Un răspuns de tip „medic”, „avocat”, „profesor”, „mecanic”, „polițist” sau „frizer” a fost introdus într-o grilă sociologică prin care ocupațiile pot fi comparate în funcție de prestigiul social. Lucrarea arată că aproximativ o treime dintre adolescenți nu au putut indica o ocupație dorită pentru viitor. Este una dintre concluziile cele mai importante, pentru că sugerează nu doar indecizie, ci și lipsa unui contact real cu lumea profesiilor, cu modelele sociale și cu o consiliere în carieră adaptată vârstei și contextului fiecărui elev.
„Orientarea în carieră nu poate ignora realitatea stratificării și a inegalităților sociale. Aspirațiile profesionale sunt influențate nu doar de interese și abilități, ci și de statutul social, mediul familial și apartenența la grupuri vulnerabile, motiv pentru care consilierea trebuie să abordeze mai realist aceste diferențe sociale”, explică doctoranda.
Rezultatele școlare constituie factorul cu cel mai mare efect pozitiv în conturarea aspirațiilor de status. Cu alte cuvinte, copiii cu rezultate mai bune tind să aspire la ocupații cu prestigiu mai ridicat. În același timp, plecarea unui părinte la muncă în străinătate se asociază cu planuri profesionale mai modeste. Lucrarea identifică și diferențe între fete și băieți. Fetele tind să aibă aspirații ocupaționale mai ridicate decât băieții, iar în cazul tinerilor maghiari apar anumite particularități privind nivelul aspirațiilor și raportarea la viitor. Pentru Simina Mikó-Morar, concluzia practică este că școala nu poate trata orientarea profesională ca pe o simplă discuție despre aptitudini, teste și preferințe.
„Premiul înseamnă pentru mine o confirmare a importanței unor discuții oneste în consilierea școlară, despre realitățile sociale în care elevii își construiesc aspirațiile, inclusiv despre diferențele de șanse și impactul acestora asupra parcursului lor educațional și profesional. Consider că orientarea în carieră nu poate fi completă fără această înțelegere a contextului social”, afirmă Simina Mikó-Morar.
De aici vine și relevanța lucrării pentru sistemul educațional. Dacă un elev spune că vrea o meserie anume, răspunsul lui nu apare în gol. El poate fi influențat de statutul părinților, de rezultatele de la școală, de mediul în care a crescut, de numărul de frați, de migrația economică din familie sau de modelele profesionale la care a avut acces.
„Mica noastră Școală Doctorală a ajuns pe podium”
Premiul obținut de Simina Mikó-Morar are și o miză instituțională pentru Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, coordonatorul tezei și director al Școlii Doctorale de Sociologie, spune că rezultatul este important tocmai pentru că sociologia orădeană a concurat cu centre universitare mult mai mari.
„Pentru noi e ceva extraordinar de onorant că mica noastră Școală Doctorală a reușit să ajungă pe podium, în competiție cu marile școli de sociologie ale țării. Nu doar existăm, ne place să credem că suntem chiar buni”, afirmă sociologul Adrian Hatos, care subliniază că literatura sociologică din România despre aspirațiile ocupaționale ale elevilor este încă redusă, deși tema este esențială pentru orientarea școlară și profesională.
„Literatura de științe sociale din România și în special cea sociologică, despre aspirații, este destul de sărăcăcioasă. Sociologul spune că meritul lucrării este că mută discuția din zona obișnuită a aptitudinilor și intereselor către statusul social, familie și mecanismele de reproducere socială.
„Realitatea pe care o subliniază teza Siminei este că motorul fundamental din spatele aspirațiilor ocupaționale și al deciziilor de carieră ale adolescenților este imperativul conservării sau al îmbunătățirii statusului social de apartenență”, spune îndrumătorul tezei.
Concluzia lucrării poate părea intuitivă, dar tocmai aici stă forța cercetării. Ea arată, cu date, ceea ce adesea se vede doar anecdotic: copiii tind să își imagineze viitorul în limitele lumii sociale pe care o cunosc. Un copil dintr-o familie de muncitori va avea, de multe ori, un orizont profesional diferit de cel al unui copil crescut într-o familie de avocați, medici sau universitari.
„O să ziceți că nu e nimic nou în asta. Păi nu e, e chiar de bun simț, dar trebuie să se înțeleagă că odată ce am stabilit acest lucru, evantaiul de opțiuni este deja mult mai restrâns și că este utopic să îți închipui o selecție în diverse meserii doar pe bază de aptitudini. Pentru unii aspirațiile ascendente sunt anulate de perspectiva șanselor zero, pentru alții, aspirațiile descendente sunt interzise de presiunea naturală de a prezerva o anumită poziție socială”, afirmă sociologul.
Obținerea premiului III la concursul tezelor de doctorat confirmă, pentru Simina Mikó-Morar nu doar valoarea academică a lucrării, ci și utilitatea ei pentru elevi, părinți și consilieri școlari.
„Este, pentru mine, o mare bucurie și o confirmare a faptului că munca mea are sens. Este o recunoaștere a unui demers în care am investit nu doar efort academic, ci și preocuparea constantă pentru realitățile elevilor și tinerilor cu care lucrez”, spune sociologul.
Cercetarea va continua, inclusiv prin proiecte precum MERPAS 4, realizat alături de echipa coordonată de Adrian Hatos. Dincolo de premiu, miza rămâne una concretă: o orientare școlară mai realistă, care să nu îi întrebe pe copii doar ce vor să devină, ci să înțeleagă și ce lume le permite să își imagineze acel viitor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!