Colegiul Național „Iosif Vulcan” nu seamănă cu un liceu obișnuit. Aici, drumul spre profesie începe devreme, iar responsabilitatea vine odată cu primele ore ținute în fața copiilor. Este unul dintre cele 11 licee din România cu predare bilingvă româno-spaniolă și în același timp, una dintre cele 13 școli-ambasador ale Parlamentului European. În total, 1.280 de elevi învață aici, în 53 de clase, ghidați de 86 de profesori.
Jurnal Bihorean: Ce definește astăzi Colegiul Național „Iosif Vulcan”?
Simona Martin: Astăzi, școala e o combinație perfectă între tradiție și inovație. A devenit Colegiu în anul 2009, dar am oferit continuitate tradiției de Liceu Pedagogic. Tot în 2009 am devenit și liceu bilingv român-spaniol, inovând.
JB: Care e ruta elevilor? Ce calificare au după ce termină liceul?
SM: Profilul Pedagogic are trei specializări: pedagogia învățământului primar (învățător), educator (grădiniță) și educator-puericultor (creșă). Noi formăm pentru Bihor viitoare cadre didactice care să predea în școală, grădiniță și creșe. Mai avem profilul Real și cel Uman cu clasa de filologie, care este jumătate de limbă engleză și jumătate de limbă spaniolă, de unde tinerii merg spre Facultatea de Litere și cea de Drept.
Jumătate dintre elevi reușesc la titularizare
JB: Cum s-a schimbat liceul în ultimii ani?
SM: Eu zic că s-a schimbat în bine. Suntem în reabilitare energetică. Am primit deja mobilier modern și echipamente digitale pentru toate sălile de clasă. Înseamnă foarte mult, pentru că dacă pregătim viitoare cadre didactice avem nevoie de o bază materială de un anumit nivel. Viitorii învățători au nevoie să poată exersa cu cele mai noi echipamente digitale. Dincolo de această reabilitare, noi în fiecare an am progresat și cu calitatea educației. Anul trecut, de exemplu, am avut promovare 100% la bacalaureat. Întotdeauna am fost peste 90%, ne-am apropiat de 100%. Anul trecut am reușit.
JB: Ce înseamnă, concret, să fii elev la un liceu pedagogic în 2026?
SM: Elevii noștri de liceu au lecții de diplomă, din clasa a XII-a. Susțin o lecție pentru grădiniță și pentru învățământ primar. Și văzându-i cum se pregătesc pentru aceste lecții, mi-am dat seama de cât sunt de diferiți față de ceilalți liceeni. Eu sunt foarte mândră de ei. La simulare, la Limba română nu a lipsit nici măcar un elev. Toată lumea a văzut cât de serioși sunt. Sunt deja maturi și înțeleg altfel importanța școlii și relația profesor-elev.
JB: Cât de pregătiți ies absolvenții pentru meseria de profesor și câți aleg efectiv această carieră?
SM: Sunt la un nivel foarte înalt și societatea așteaptă mult de la viitorii dascăli. Jumătate dintre ei reușesc la titularizare. Majoritatea dintre cei care ajung în școli și grădinițe își continuă studiile. Preferă să aibă un loc de muncă stabil, un venit și apoi să își continue studiile.
Elevii care iau bac-ul spaniol se pot înscrie la orice universitate din Spania
JB: Ați introdus predarea limbii spaniole. Cum funcționează acest program și ce impact are?
SM: Sunt doar 11 licee în țară care au secție bilingvă româno-spaniolă. Și toate aceste școli au lectori spanioli. Noi suntem singura școală de acest tip din Bihor. Cred că limbii spaniole ar trebui să i se acorde mai multă importanță, pentru că suntem latini. Și ei și limbii franceze. Elevii noștri, în clasa a XII-a, vorbesc cursiv limba spaniolă. Avem participări la Festivalul național de teatru școlar în limba spaniolă, cu premii luate în fiecare an. Nu este doar o filologie intensiv sau o filologie bilingv intensiv. Este cu program de bacalaureat, iar cu diploma pe care acești elevi o primesc se pot înscrie la orice instituție de învățământ superior din Spania. Vine o comisie de la Madrid în fiecare an pentru cei care se înscriu să dea acest bacalaureat. E un lucru foarte serios. În plus, suntem centru DELE, iar elevii au la sfârșit un certificat de recunoaștere a limbii spaniole, similar Cambridge-ului.
JB: Ce alte proiecte „altfel” aveți?
SM: Am înțeles că este important să avem mereu o deschidere către Europa, pentru că suntem parte a UE. Drept pentru care, primul proiect Comenius l-am avut în anul 2000. Acum suntem școală acreditată Erasmus până în 2027, iar jumătate dintre profesori au fost deja la cursuri în Europa. Acestea se desfășoară pe anumite teme: pedagogie digitală, cyberbullying, educație informală. În cadrul proiectului, se vizitează alte școli, iar acolo afli cum arată alte sisteme educaționale. Îmi place și să văd cum predau alții, dar și să aduc îmbunătățiri în școală, bazate pe aceste experiențe.
JB: Care sunt rezultatele elevilor în ultimii ani?
SM: Într-un studiu al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, noi am ieșit pe locul al treilea la progres școlar. Au comparat media de intrare în școală cu media de la bacalaureat. Este foarte mare lucru. Media tuturor notelor la bacalaureat este 8,46, ceea ce înseamnă că nu doar luăm BAC-ul, ci îl luăm cu note bune. Avem tot mai mulți calificați la olimpiade. Până acum, avem 10 elevi calificați la faza pe țară a unor olimpiade, la discipline variate: pedagogie, psihologie, limbă spaniolă, limbă engleză, chimie, matematică, fizică. Anul acesta am fost selectați să devenim școală-ambasador a Parlamentului European. Sunt doar 13 licee din țară care sunt școli-ambasador. Ideea este să promovăm în rândul tinerilor valorile europene. Și nu doar la nivelul școlii noastre, ci și în celelalte școli din Oradea.
JB: Ce tip de elev se potrivește cel mai bine acestui liceu?
SM: Este foarte important să iubească copiii dacă vor să meargă pe drumul pedagogiei, să socializeze, să fie flexibili și să aibă bazele acelei inteligențe emoționale de care e nevoie în societate.
Nu îmi doresc să conduc Inspectoratul Școlar
JB: Care este cea mai mare problemă cu care se confruntă astăzi liceul?
SM: Noi am tot făcut dotări anual și înainte de această reabilitare. Am administrat școala în așa fel încât elevii să se simtă aici ca într-o a doua casă. Deși sunt lucrări în execuție, eu am pledat pentru prezență fizică în școală. Din trei clădiri, ne desfășurăm activitatea în corpul central, în timp ce celelalte două sunt în șantier. Suntem aici, gimnaziu și liceu, în două schimburi, de dimineața și după masă. Ne-a salvat faptul că cei 490 de copii din învățământul primar sunt în campus la Colegiul Economic „Partenie Cosma”, în corpul de clădire unde a funcționat școala internațională. Și ei sunt acolo pe schimburi, dar sunt într-un spațiu doar al lor.
JB: Cum s-a schimbat relația dintre școală și părinți în ultimii ani?
SM: Seriozitatea și implicarea părinților este o constantă. Ce s-a schimbat? Ne războim cu telefoanele. Deși am înțeles să dotez fiecare sală de clasă cu dulapuri pentru telefoane, este o grijă în plus pentru profesori. Elevii pun dimineața când vin telefonul în dulap și îl ridică după ce se termină orele. E prevăzut în regulamentul intern al școlii. Dar am constatat că unii au câte două. Aici nu ne ajută părinții. Dacă elevii sunt prinși cu un al doilea telefon, avem fișă de constatare. Se notează problema, iar la Consiliul profesorilor clasei se discută situația și se ia măsura necesară, care poate fi sancțiune disciplinară: observație scrisă,iar dacă va continua, nota scăzută la purtare.
JB: Vă doriți să fiți șef al Inspectoratului Școlar Județean Bihor?
SM: Nu. Nicio clipă. Cu siguranță ar fi un pas în față. Mie mereu mi s-a părut că aici este locul meu și aici ar trebui să dau ce pot pentru școala mea de suflet. Am citit și eu această informație anul trecut în presă și m-a luat prin surprindere. Nu știu cum a apărut acel articol, sincer. Cert e că în evoluția mea profesională, nu îmi doresc un post la Inspectoratul Școlar.
Citiți principiile noastre de moderare aici!