Cea mai mare parte a finanțării educației provine din surse publice. În 2023, fondurile publice alocate instituțiilor de învățământ au reprezentat 4% din PIB în statele OCDE, iar cheltuielile private 0,6%. În România, ponderile au fost de 2,4%, respectiv 0,2% din PIB, a transmis Digi24.

Raportul utilizează și un indicator mai larg, care include cheltuielile publice pentru educație realizate atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ. La nivelul OCDE, această pondere a scăzut ușor, de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023. În România, aceasta a crescut de la 2,4% la 2,6%.

Din această perspectivă, OCDE plasează România, alături de Grecia și Ungaria, în grupul statelor în care educația are o pondere redusă atât în totalul cheltuielilor guvernamentale, cât și raportat la dimensiunea economiei, ceea ce indică o prioritate bugetară mai scăzută acordată sistemului de educație.

România rămâne mult sub media OCDE la finanțarea pentru fiecare elev

Diferențele față de media OCDE se regăsesc și în sumele alocate fiecărui elev, însă decalajul variază în funcție de nivelul de învățământ.

În educația timpurie, cheltuielile publice pentru un copil cu vârsta între 3 și 5 ani au crescut în România de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023. În aceeași perioadă, media OCDE a urcat de la 8.201 la 10.331 de dolari.

Cel mai mare decalaj se înregistrează în învățământul primar. România a cheltuit în 2023 aproximativ 3.783 de dolari pentru fiecare elev, mai puțin de o treime din media OCDE, de 12.893 de dolari.

În învățământul gimnazial, cheltuielile publice au ajuns la 8.658 de dolari pentru fiecare elev din România, comparativ cu o medie de 14.291 de dolari în statele Organizației.

La nivelul țărilor analizate, cheltuielile publice pentru fiecare elev sau student variază de aproape zece ori, de la 3.398 la 32.832 de dolari.

În școlile primare din România, cea mai mare parte a cheltuielilor curente este destinată personalului. Salariile și celelalte costuri cu angajații reprezintă 86% din total, față de o medie OCDE de 79%. Restul fondurilor acoperă celelalte cheltuieli necesare funcționării școlilor.

Decalajul se reduce în învățământul superior

Diferența față de media OCDE se reduce în învățământul superior. În 2023, România a cheltuit din fonduri publice 11.042 de dolari pentru fiecare student înscris la programe de licență sau la niveluri superioare, față de media OCDE de 16.405 dolari.

Fondurile publice au reprezentat 83% din totalul cheltuielilor pentru aceste niveluri de studiu în România, peste media OCDE de 68%. Astfel, universitățile românești depind într-o măsură mai mare de finanțarea publică.

Raportul arată și că, între 2015 și 2023, cheltuielile cu personalul universitar raportate la numărul de studenți au crescut în România mai rapid decât finanțarea totală pentru fiecare student. Evoluția este explicată parțial prin reducerea numărului de studenți, ceea ce majorează costul calculat pe persoană chiar și atunci când dimensiunea personalului rămâne relativ stabilă.

Cercetarea universitară, la un nivel extrem de scăzut

Un decalaj mult mai mare apare în cazul activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în instituțiile de învățământ superior.

În 2023, România a alocat doar 28 de dolari pentru fiecare student, comparativ cu o medie OCDE de 8.433 de dolari. La nivelul Organizației, cercetarea și dezvoltarea reprezintă aproximativ o treime din cheltuielile totale ale instituțiilor de învățământ superior pentru fiecare student.

OCDE precizează însă că acest indicator nu include cercetarea desfășurată în institute separate de universități, astfel că nu reflectă întreaga activitate de cercetare a unei țări.

Chiar și cu această limitare, raportul semnalează nivelul foarte redus și în scădere al investițiilor publice ale României în cercetare și dezvoltare.

Documentul notează, pe baza datelor Comisiei Europene, că România se află pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare. Totodată, raportul amintește că România nu și-a atins obiectivul național stabilit pentru investițiile în acest sector.