foto: Google Maps
Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean Bihor pentru anul 2026–2027 poartă numele inspectorului școlar general, prof. dr. Alin-Serafim Ștefănuț, șeful instituției, și a fost aprobat de Consiliul de Administrație al IȘJ pe 10 septembrie. Este documentul prin care conducerea Inspectoratului identifică ce nu funcționează în școlile din județ, stabilește ce vrea să schimbe și indicatorii în funcție de care ar trebui măsurate rezultatele în acest an școlar.
Procente exacte, cifrele lipsesc
IȘJ își fixează trei ținte precise: „diminuarea fenomenelor de violență școlară cu 10%”, „reducerea cu 7% a numărului de absențe nemotivate” și „reducerea cu 15% a cazurilor de părăsire timpurie a școlii”.
Lipsesc însă cifrele care dau sens acestor procente. Planul nu arată câte cazuri de violență au fost în anul precedent, câte absențe nemotivate s-au înregistrat și câte cazuri de părăsire timpurie a școlii constituie baza de raportare. Cititorul află că IȘJ vrea cu 15% mai puține cazuri de părăsire timpurie a școlii, dar nu poate afla din plan dacă asta înseamnă 15 copii sau 150.
La „puncte slabe”, IȘJ notează chiar „lipsa unor baze de date reale și actualizate periodic privind copiii cu părinți emigranți, respectiv cu situațiile de părăsire timpurie a școlii”. Instituția își fixează, așadar, o țintă de minus 15% pentru un fenomen despre care recunoaște că are probleme tocmai în ceea ce privește actualizarea bazelor de date.
Asta nu înseamnă că IȘJ nu poate avea raportări operative în alte documente, dar acestea nu apar în planul managerial. Pentru un plan construit ca instrument de management și evaluare, lipsa valorilor de referință slăbește tocmai verificabilitatea obiectivelor.
Măsurile sunt enumerate: monitorizarea lunară a violenței, colaborarea cu IPJ Bihor pentru prevenirea delincvenței juvenile și a bullying-ului, inspecții tematice privind absențele și riscul de abandon, precum și proiecte pentru elevii vulnerabili. Problema este că precizia procentelor nu este dublată de aceeași precizie a datelor de plecare.
Puncte slabe
Dincolo de aceste inexactități, IȘJ își asumă un diagnostic deloc confortabil al învățământului bihorean. În mediul rural există dificultăți de încadrare cu personal didactic calificat. Sunt școli cu promovabilitate foarte scăzută la examenele naționale și zone în care absenteismul și părăsirea timpurie a școlii rămân ridicate, în special în comunitățile rome și în zonele defavorizate. Documentul menționează resurse financiare insuficiente, dotări slabe în unele școli rurale și existența unor unități fără autorizație sanitară de funcționare.
Inspectoratul recunoaște și „slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă”, existența unor clase de învățământ tehnic care nu s-au realizat, o „slabă corelație” între oferta educațională și cererea de pe piața muncii, lipsa unor dotări moderne și rezistența la digitalizare a unor cadre didactice.
Ruralul revine ca zonă vulnerabilă și prin lipsa cabinetelor medicale, bugetele reduse ale unor administrații locale, declinul demografic și conexiunea slabă la internet în unele școli. Planul menționează declinul demografic, în special în mediul rural, și prevede totodată discuții cu primarii și directorii pentru identificarea posibilităților de comasare a unor structuri, astfel încât să existe cât mai puține clase simultane.
În învățământul tehnic, Inspectoratul își propune să crească cu 7% rata de cuprindere a absolvenților clasei a VIII-a în învățământul tehnic dual, să stabilească împreună cu firmele calificările cerute pe piața muncii și să identifice operatori care să ofere practică, burse și alte stimulente. Pentru profesorii din învățământul tehnic, ținta este o creștere cu 15% a participării la programe de formare.
Puncte tari
În ceea ce privește punctele tari cu care Inspectoratul se laudă, primul este existența unei echipe competente de formatori naționali și regionali pe diferite domenii, a unui corp activ de mentori implicați în acțiuni concrete din școli și în diferite proiecte, precum și propunerea și derularea unor programe de formare și dezvoltare profesională pentru diferite grupuri-țintă, care asigură o resursă umană pregătită, cu competențe profesionale și manageriale (cadre didactice, directori, inspectori, mentori, metodiști).
Printre punctele tari sunt menționate, de asemenea, existența cursurilor de formare profesională avizate sau acreditate, în contextul unei bogate piețe a furnizorilor de formare, derularea unor programe și proiecte cu finanțare locală și externă, în beneficiul tuturor actorilor educaționali și al comunității, elaborarea schemelor de sprijin pentru părinții din grupurile vulnerabile și comunitățile dezavantajate, accesul la educația timpurie al copiilor provenind din comunități dezavantajate, rezultatele bune obținute la examenele naționale școlare (Evaluarea Națională și Bacalaureatul) și existența unor unități școlare cu promovabilitate de 100% la examenele naționale.
O altă bilă albă este implicarea ISJ Bihor în proiecte-pilot privind problematica educațională, asigurarea, în unitățile de învățământ bihorene, a condițiilor tehnice pentru organizarea videoconferințelor cu personalul angajat, existența microbuzelor școlare pentru transportul elevilor în localitățile în care s-a realizat comasarea activității unor unități de învățământ, precum și existența unei rețele de comunicare cu unitățile de învățământ prin intermediul mijloacelor electronice.
Inspectoratul mai menționează existența unor unități școlare cu statut de „Școală europeană”, numărul mare de parteneriate educaționale locale, naționale și europene, prin programe specifice și proiecte încheiate la nivelul unităților școlare și al I.S.J. Bihor, precum și asigurarea încadrării, în proporție mare, cu personal didactic calificat.
Printre punctele tari se numără și interesul crescut al unui număr mare de cadre didactice pentru propria formare și dezvoltare profesională, prin stagii de formare continuă și postuniversitare și prin perfecționare în vederea obținerii gradelor didactice, existența și utilizarea echipamentelor în diverse unități de învățământ dotate prin proiecte regionale și europene, precum și existența platformelor educaționale online pentru elevi în toate unitățile de învățământ din județ.
De asemenea, sunt menționate contractele încheiate de unitățile școlare cu profil de învățământ profesional și tehnic cu agenții economici pentru efectuarea pregătirii practice, precum și consilierea cadrelor didactice cu privire la desfășurarea activităților didactice în mediul online, prin organizarea de videoconferințe la nivelul disciplinelor din curriculum și în ceea ce privește managementul instituțional.
Citiți principiile noastre de moderare aici!