Rezultatele examenelor naționale din acest an sunt, la prima vedere, apropiate de cele din ultimii ani. La Evaluarea Națională au promovat 74,36% dintre candidați, sub media națională de 79%, iar la Bacalaureat promovabilitatea a ajuns la 81,03%, cea mai ridicată din ultimii șase ani.

Dincolo de aceste procente însă, analiza Inspectoratului Școlar Județean Bihor scoate în evidență câteva tendințe care spun mai multe despre starea învățământului decât simpla rată de promovare. Una dintre concluziile pozitive importante este că lucrările de reabilitare desfășurate în numeroase unități de învățământ nu au afectat rezultatele elevilor.

„Ne bucură foarte mult aceste rezultate, cu atât mai mult cu cât în acest an s-au aflat în reabilitare, iar unele încă se mai află, nu ai puțin de 24 de unități de învățământ, ceea ce a presupus în unele școli organizarea de cursuri după masă și ore în sistem online. Rezultatele nu au fost însă afectate. Am pus mereu pe primul loc interesul superior al elevului și ne-am asigurat să se poarte constant discuții cu părinții, elevii și profesorii”, a declarat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

Raportul prezentat de Inspectorat evidențiază însă și trei aspecte care merită analizate separat.

Prăpastia dintre urban și rural rămâne cea mai mare problemă

Cea mai evidentă diferență apare la Evaluarea Națională, unde decalajul dintre mediul urban și cel rural continuă să fie foarte mare. În orașe, rata de promovare a fost de 86,77%, în timp ce în mediul rural doar 54,27% dintre elevi au reușit să obțină media minimă de promovare.

Diferența depășește astfel 32 de puncte procentuale și este chiar mai mare decât cea înregistrată anul trecut, când promovabilitatea era de 89,39% în urban și 63,47% în rural. Distribuția mediilor arată aceeași realitate. În mediul urban, cele mai multe medii de absolvire s-au concentrat în intervalele 8–9 și 9–10, iar rezultatele obținute la Evaluarea Națională au rămas apropiate de acestea. În schimb, în mediul rural apare o discrepanță mult mai mare între mediile din timpul gimnaziului și cele obținute la examenul național. Analiza Inspectoratului arată că reducerea acestui decalaj trebuie să reprezinte una dintre prioritățile strategiei educaționale din județul Bihor.

Diferențele se regăsesc și în distribuția performanței. În acest an, 17 unități de învățământ au înregistrat promovare de 100% la Evaluarea Națională, față de 26 anul trecut. Printre acestea se numără Colegiile Naționale „Emanuil Gojdu”, „Mihai Eminescu” și „Samuil Vulcan” Beiuș, Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Liceul „Don Orione”, Școala Gimnazială „Dacia” din Oradea sau Școala Gimnazială nr. 1 Tămășeu. La polul opus, 23 de școli sau structuri școlare nu au avut niciun elev promovat, față de 15 în anul precedent. Printre acestea se regăsesc școli din Albiș, Petreu, Gepiș, Ioaniș, Tășad sau Ineu.

Când catalogul spune altceva decât examenul

O altă concluzie importantă a analizei Inspectoratului Școlar Județean privește diferența dintre rezultatele obținute de elevi pe parcursul gimnaziului și notele de la Evaluarea Națională. Fenomenul este vizibil mai ales în mediul rural, unde mediile de absolvire sunt, în multe cazuri, considerabil mai mari decât cele obținute la examen. Raportul arată că, în numeroase școli din mediul rural, cei mai mulți absolvenți de gimnaziu au încheiat clasa a VIII-a cu medii între 8 și 9 sau chiar peste 9, însă la Evaluarea Națională cele mai multe medii s-au concentrat în intervalele 4–5 și 5–6.

În mediul urban, diferențele există, dar sunt sensibil mai mici, ceea ce indică o concordanță mai mare între evaluarea din timpul anilor de studiu și examenul național. Analiza este categorică: în mediul rural există „o diferență mare între media de absolvire și media de la Evaluarea Națională”, ceea ce indică o supraevaluare a elevilor, notele din catalog nereușind să se reflecte în rezultatele examenului național. În mediul urban în schimb, mediile de absolvire și cele de la Evaluarea Națională sunt asemănătoare. Raportul relevă însă și un aspect pozitiv.

Compararea rezultatelor obținute la simulările organizate în primăvară cu cele de la examenele propriu-zise arată că, în majoritatea disciplinelor, elevii au reușit să își îmbunătățească performanțele. La Limba și literatura română promovabilitatea a crescut de la 66,26% la simulare la 73,68% la examen, iar la Matematică de la 62,83% la 68,84%. Aceeași tendință se observă și la Bacalaureat, unde diferența dintre simulare și examen depășește, în cazul probei obligatorii a profilului, 22 de puncte procentuale.

Aproape 700 de absolvenți nu au mai ajuns la Bacalaureat

Analiza Inspectoratului scoate în evidență și o cifră care trece ușor neobservată atunci când atenția este concentrată exclusiv asupra promovabilității. Raportat la numărul total al elevilor înscriși în clasa a XII-a, 687 de absolvenți nu au susținut examenul de Bacalaureat în sesiunea din acest an. Este o realitate care explică de ce simpla rată de promovare nu poate descrie în întregime performanța sistemului de învățământ local. Înainte de a analiza câți elevi au promovat examenul, trebuie privit și numărul celor care nu au mai ajuns să îl susțină.

În ceea ce privește rezultatele propriu-zise, promovabilitatea diferă în continuare în funcție de filiera urmată. Cele mai bune rezultate au fost obținute în liceele teoretice, în timp ce filiera tehnologică rămâne segmentul în care dificultățile sunt cele mai mari. „Singurul liceu tehnologic care intră în acest clasament este Liceul Tehnologic Felix din Sânmartin. Trebuie avute în vedere filierele, pentru că una este pregătirea de care elevii beneficiază la filierele teoretice și alta la cele tehnice și altul este parcursul profesional pe care îl întrezărește fiecare elev pentru el în momentul în care optează pentru o filieră sau alta”, a explicat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

La polul opus, cu rate de promovare sub 50%, se află Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea” Borod, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Oradea, Liceul Tehnologic „Unirea” Ștei, Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta și Liceul Tehnologic nr. 1 Suplacu de Barcău.

„Activitatea didactică în aceste școli va fi monitorizată atât de către IȘJ Bihor cât și de către conducerile unităților de învățământ. Am început deja să discut cu fiecare dintre directorii acestor școli, ca să vedem ce se poate face pentru a îmbunătăți rezultatele”, a declarat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

Dincolo de procentele de promovare, analiza Inspectoratului Școlar Județean Bihor arată că rezultatele examenelor naționale spun o poveste mai complexă decât cea sugerată de un simplu clasament. Diferențele dintre urban și rural, neconcordanța dintre unele medii din catalog și rezultatele de la Evaluarea Națională, dar și numărul mare al elevilor care nu mai ajung să susțină Bacalaureatul sunt, poate, cele mai importante concluzii ale acestui an școlar.