Efectele „Seismului 2016”, după 24 de ore

 Exerciţiul a început în 1 noiembrie, la ora 8:04, cu scenariul imaginând un seism de 7,6 grade pe scara Richter, la o adâncime de 120 km, în zona Vrancea. În jurul orei 14:30 s-a produs o replică a acestuia, având o intensitate de 5,6 grade pe scara Richter.
La exerciţiu au fost convocaţi pompieri din toată ţara, care au fost dirijaţi să intervină la Bucureşti şi Iaşi, în zonele afectate. Din Bihor au plecat 131 de pompieri militari, cu 19 autospeciale de diferite tipuri, inclusiv SMURD şi descarcerare.

Efectele seismului

În Bucureşti au fost înregistrate, conform scenariului şi după 24 de ore de la producerea cutremurului, 4.150 de persoane rănite, 1.537 de decedați, iar 2.750 de persoane sunt sinistrate – rămase fără adăpost. Aceste cifre sunt încă în dinamică. Din punct de vedere al infrastructurii – au fost înregistrate 222 de imobile avariate, un spital afectat, 4 şcoli, 2 agenţi economici, reţeaua de transport gaz metan dintre uzina Republica şi zona rezidenţială. Din motive de securitate, utilităţile rămân sistate, până când acestea vor putea fi reluate în condiţii de siguranţă. Cele mai afectate zone din Bucureşti sunt Centrul Istoric, Pantelimon, Băneasa, Calea Moşilor, cartierul Pajura, zona George Coşbuc.

În judeţul Iaşi, unde au plecat pompierii bihoreni, au fost înregistrate 2.456 de persoane rănite, 900 decedate, 800 de persoane sinistrate – şi aceste cifre sunt în dinamică. Din punct de vedere al infrastructurii, la acest moment avem 60 de imobile avariate, o avarie structurală la un baraj, precum şi o rupere de terasament în Târgu Frumos. Cea mai afectată zonă este centrul Iaşiului. Potrivit evaluărilor experţilor tehnici, imobilele avariate nu mai pot fi locuite.

Bilanţul arată că la nivel naţional, 317 clădiri din patru judeţe (Iaşi, Tulcea, Teleorman, Argeş, Bacău, Buzău) şi Bucureşti, avariate în urma seismului, nu mai permit utilizarea lor. S-a centralizat numărul de paturi libere din unitățile medicale alertate. Disponibile imediat au fost 5.757 de paturi, din care 326 de ATI, la care se adaugă disponibilizări suplimentare la șase ore 1.206 paturi, din care 141 ATI și suplimentar la 12 ore 350 de paturi, din care 290 ATI. În Iaşi au fost salvate 190 de persoane aflate în situaţii critice.
Cei 20 de medici legişti solicitaţi în cursul zilei de miercuri pentru efectuarea necropsiilor persoanelor decedate la Iaşi au ajuns şi acţionează în teren astfel: 15 de la Cluj-Napoca şi 5 de la Târgu Mureş.

Şi cei 105 medici legişti mobilizaţi la nivelul Capitalei intervin, prin rotaţie, pentru efectuarea necropsiilor persoanelor decedate în morgile, corturile şi alte spaţii de depozitare ale Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti.
Intervenţie La nivel naţional participă la exerciţiu 6.170 de pompieri cu 679 mijloace tehnice. Inspectoratul General al Aviaţiei asigură 4 elicoptere de mare capacitate şi 7 tip SMURD, Jandarmeria Română participă cu 1.000 de jandarmi, pre-alertaţi şi alertaţi, Poliţia Română cu 700 de poliţişti rutieri, care asigură fluidizarea traficului rutier.

Echipajele Poliţiei Capitalei şi ale IPJ Iaşi continuă identificarea persoanelor decedate. Serviciile de ambulanţă și echipajele SMURD au mobilizat 35 de ambulanţe de tip C (şi cu medic) şi 328 de tip B (cu asistent), intervenind 89 de medici şi 378 de asistenţi și paramedici. MApN a pre-alertat toate unităţile militare din zona Capitalei, unităţile de geniu, precum şi capabilităţi de evacuare medicală – 9 elicoptere şi un avion Spartan. Au fost solicitate şi mobilizate următoarele resurse terestre: în Bucureşti – 498 militari şi 73 mijloace de transport auto (camioane şi basculante), iar în Iaşi 136 militari şi 26 mijloace de transport auto (camioane, basculante, tractoare cu remorcă).

Alţi peste 100 de reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă au participat, fie în cadrul Centrului de la Ciolpani, fie la centrele operative activate la nivelul ministerelor cu funcţii de sprijin, conform HG 557 din 2016. S-au cerut la ANRSPS 84 de utilaje grele (28 buldozere, 28 încărcătoare frontale, 20 excavatoare, 8 automacarale, 48 autobasculante) şi mijloace auto evacuare (28 autobuze, 20 microbuze). Pentru facilitarea sprijinului internaţional, au fost organizate puncte de primire asistenţă internaţională la Aeroportul Internaţional Băneasa, respectiv la Aeroportul Iaşi, precum şi în punctele de trecere a frontierei Nădlac, Petea şi Giurgiu. Pe tot timpul nopţii au acţionat echipele ISU Botoşani şi ISU Bihor – pompierii bihoreni ajungând cu bine la Iaşi.

Situaţii de clarificat

Iniţiatorii exerciţiului au transmis că prin acest exerciţiu naţional, cel mai mare de după 1989, s-a încercat cât mai mult limitarea impactului asupra activităţilor cotidiene ale cetăţenilor şi instituţiilor. De aceea au fost organizate intervenţiile reale în zone dezafectate, de aceea s-au întrerupt deplasarea şi participarea la exerciţiu a tuturor ISU în cursul zilei de miercuri sau mobilizarea reală a celorlalte instituţii care au rol în astfel de intervenţii.

A doua zi după seism, forţele angrenate în exerciţiu şi care în mod normal ar trebui să se afle în faza de continuare a operaţiunilor de căutare-salvare, au primit alte scenarii care au presupus intervenţia punctuală în diverse zone.