Într-o analiză realizată de Expert Forum, la solicitarea Greenpeace România, ONG-urile solicită autorităților române reconsiderarea planurilor de creștere a consumului de gaze prin extinderea rețelelor și instalarea de capacități de energie electrică pe gaze.

„Pur și simplu, prețurile gazului vor rămâne probabil prea mari în următorii 5-10 ani pentru ca gospodăriile din mediul rural să se branșeze la noile rețele, iar gazul din Marea Neagră, chiar dacă va intra integral în piață, abia poate reduce importurile pentru următorii 10-15 ani la consumul de azi”, arată documentul citat.

În total, în județul Bihor, 19 primării vor extinde rețelele de gaz pe parcursul acestui an şi până în primăvara anului viitor. Banii pentru proiecte provin din: fonduri europene, guvernamentale, din bugetele locale și din fonduri private asigurate de firmele concesionare. Doar din fonduri europene vin 31 de milioane de euro, pentru extinderea rețelelor de gaze naturale în comunele: Nojorid, Oșorhei, Paleu, Rieni, Buntești, Pietroasa, Drăgăneşti şi Lazuri de Beiuș. Șapte localități 7 localități au finanțarea asigurată din fonduri guvernamentale: Sânmartin – 92 milioane lei; Aleșd, Aștileu, Țețchea și Tileagd – 115 milioane lei; Ciumeghiu – 32 milioane lei, Cociuba Mare – 25 milioane lei. Patru localități își introduc rețele de gaz prin parteneriatul cu firmele care au câștigat concesiunea rețelelor: Ștei și Lunca au contractul de anul trecut iar lucrările sunt începute; Sânnicolau Român a finalizat licitația anul acesta; Cefa va avea rețea de gaz pe baza investiției asigurate de firma concesionară.

„Calitatea vieții într-o comunitate este dată și de accesul la rețelele de infrastructură: drumuri, apă și canalizare, gaz, electricitate, telefonie. De aceea, atragerea de investiții pentru dezvoltarea acestor rețele este o prioritate pentru județul Bihor. Cum accesul la rețelele de gaz era limitat la puține localități, împreună cu primăriile care au considerat prioritare rețelele de gaz, Consiliul Județean Bihor a susținut pregătirea unor proiecte în vederea extinderii acestor rețele”, a scris Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor pe Facebook, în vara acestui an.

Banii pentru gaze să fie redirecționați

EFOR susține că în ciuda multiplelor crize energetice cu care ne confruntăm, autoritățile nu se alarmează și merg înainte cu „misiunea națională din creșterea consumului de gaze naturale, pe termen mediu și lung”.

„Asta, deși Uniunea Europeană (UE) este în plină criză a gazului încă din vara lui 2021, iar războiul din Ucraina face inacceptabilă continuarea importurilor de gaze rusești în aceleași condiții ca până acum”, spun cei de la EFOR.

[eadvert]

Aceștia au venit cu recomandarea ca banii care au fost alocați pentru rețelele de gaze, din Anghel Saligny, să fie redirecționați pentru anveloparea clădirilor din mediul rural și schimbarea sobelor actuale cu centrale pe biomasa mai eficiente, acolo unde este cazul.

„Măsurile care ar putea fi luate din bani publici includ, așadar: renovarea termică a clădirilor, modernizarea rețelelor de energie electrică, investiții în sisteme centralizate de încălzire / răcire în marile aglomerări urbane și înlocuirea surselor de încălzire cu energie „verde” (de pildă, panouri solare, pompe de căldură cu energie regenerabilă, energie geotermală, în sisteme centralizate). Accelerarea investițiilor în energia electrică din surse regenerabile nu necesită neapărat scheme suplimentare de sprijin față de ce există deja în PNRR sau alocări suplimentare de bani de la buget”, concluzionează sursa citată.