Un grup de 30 de elevi de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea, coordonat de profesorii Cosmin Bogdan, Violeta Jăhăleanu şi Sándor Lilla-Adél, au demarat proiectul „Bisericile de lemn din Ţara Beiuşului – Tezaur arhitectural al judeţului Bihor”.

Prin acesta, elevii şi dascălii şi-au propus promovarea bisericilor de lemn cu valoare de patrimoniu istoric din Ţara Beiuşului.

Proiectul se va materializa într-un album fotografic care să prezinte lumii frumuseţea şi unicitatea bisericilor de lemn cu valoare de patrimoniu din Ţara Beiuşului.

„Textele albumului vor fi redactate de elevi pe baza bibliografiei consacrate şi a unor mărturii ale localnicilor, iar partea de imagine va fi realizată tot de aceştia, prin cercetare de teren”, a arătat prof. Sándor Lilla-Adél.

Proiectul a fost lansat, ieri, în prezenţa unor personalităţi locale, reprezentanţi ai instituţiilor partenere în proiect (Episcopia Ortodoxă a Oradiei, Protopopiatul Ortodox Beiuş, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, Muzeul Municipal Beiuş, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor) şi colaboratori.

Datorie

Prezent la lansare, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, a subliniat importanţa proiectului din perspectiva salvării sau conservării acestor monumente pentru eternitate.

„Ele, aproape marea majoritate a lor, datează de la sfârşitul secolului XVII sau XVIII. Aceasta nu înseamnă că ele doar de atunci au început să fie construite. Ele vin dintr-o istorie mult mai lungă, sunt atestate în jurul anului 1.000 – în zona noastră, a Maramureşului şi în centrul Transilvaniei.
Ele există din vremuri mai îndepărtate, doar că viaţa lemnului a obligat oamenii locului, pe cei ce au avut biserici de lemn, după 200-300 de ani, să le reconstruiască. Sau să le restaureze, în cazul în care se putea. De ce le-au reconstruit? Pentru că, între timp, comunităţile au crescut ca număr, şi atunci şi bisericile trebuiau să fie mai spaţioase.

Este important de înţeles că întotdeauna refacerea unei biserici de lemn, reconstrucţia ei, a însemnat şi respectarea unei tradiţii, din punct de vedere al creştinismului, în sensul că biserica are părţi pe care trebuie să le aibă (pronaos, naos şi absida altarului), dar şi din punct de vedere al formei. La noi, în spaţiul românesc, biserica de lemn a fost o casă, a noastră, a tuturor, în care ne-am regăsit mereu şi mereu, care ne-a asigurat perpetuarea identităţii noastre şi care ne-a dat şansa la a învăţa”, a spus Chiriac.

Acesta a amintit că bisericile din lemn există în număr mare (32) în zona Beiuşului şi că ele există acolo demonstrând, fără îndoială, ce înseamnă această zonă din perspectiva lumii româneşti.
„În perioada interbelică au existat peste 160 de biserici de lemn în judeţul Bihor. Astăzi, vorbim de circa 50-60. Iată diferenţa care, într-un secol, s-a creat între ceea ce a fost şi ceea ce este”, a precizat Aurel Chiriac.

Grijă faţă de monumente

În opinia sa, acest proiect are obligaţia, dincolo de a consemna realitatea din teren, de a face o fişă a monumentului, să-i determine pe cei ce au putere în acest sens să păstreze, să restaureze, să vegheze la integritatea lor.

„Am trăit multe evenimente legate de bisericile din lemn, în sens negativ. De pildă, au fost locuri în Bihor unde, lângă biserica din lemn, s-a construit una nouă, din zid. Intenţionat s-a făcut acest lucru, în condiţiile în care ei socoteau că această biserică din lemn poate dispărea. Şi au fost locuri unde au dispărut din cauza prezenţei bisericii de zid, care a avut efecte în sensul neprotejării monumentului.

De aceea, noi avem obligaţia să nu mai acceptăm niciodată asemenea gânduri care să ducă la dispariţia bisericilor de lemn. Biserica de lemn, în cazul nostru, înseamnă istorie, înseamnă trăire întru credinţă, înseamnă contribuţia noastră la civilizaţia acestei lumi. Nu avem voie niciodată să uităm acest lucru, nici să minimalizăm rolul bisericii de lemn ca monument, care ne reprezintă pe noi, cei de astăzi, dar şi pe cei ce le-au făcut”, a punctat directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Proiectul „Bisericile de lemn din Ţara Beiuşului – Tezaur arhitectural al judeţului Bihor” este finanţat de Fundaţia Comunitară Oradea, prin programul Bursa Talentelor – ediţia 2017, echipa de proiect numărându-se printre câştigătorii acestei burse.