Experimentul edilitar în urma căruia ar urma să fie amenajate două zone din Rogerius și Velența ajunge, în această săptămână, în faza întâlnirilor dintre public și arhitectul care gestionează proiectele, Horațiu Cristian Cojan.

Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, arhitectul s-a specializat în dezvoltare urbană durabilă în Olanda și apoi a făcut un doctorat în comunități co-housing, în Marea Britanie.

Deficit de iarbă

Modelul pe care vrea să-l aplice în Oradea, spune Horațiu Cristian Cojan, e utilizat „peste tot în Europa, în Marea Britanie, Olanda, Suedia și mai ales Danemarca”.

„Ce m-a impresionat și mi s-a părut foarte importat e că pe tot parcursul dezvoltării acestor mini-cartiere, viitorii locatari au fost consultați. Sigur că a durat mai mult, sigur că era frustrant pentru arhitecții proiectului din cauza răzgândelilor, dar până la urmă am ajuns să avem funcțiunile pe care le-am dorit. Implicarea face ca noii proprietari să simtă mult mai mult față de locul respectiv. Practic, asta am luat de la proiectele respective”, relatează el.

În plus, un studiu „din aer”, cu ajutorul Google Earth, relevă „cât verde poate fi în cartierele din Stockholm și cum arată la noi, cartierele comuniste”. „Știu că sună tâmpit să spui chestia asta dar eu am rămas blocat la imaginea asta. Mi-am spus că dacă am ocazia să fac o chestie de acest gen, go for it!”

Scară mică

Modelul din care s-a inspirat arhitectul în demersul orădean e cel al „mini-cartierelor unde locuitorii dețin apartamentele lor private dar au și niște funcțiuni la comun, în funcție de nevoi. Dacă sunt mulți copii, locuri de joacă, săli dă fitnees, cinema. Ideea lor este să aibă spațiile private, locuințele, dar să aibă și niște spații comune, unde să poată socializa”.

Concluzia sa e că principiul ar putea funcționa și la nivel macro nu doar la nivelul unui pâlc de case pe care îl presupune un proiect privat.

Participare și implicare

O modelare a ideii centrale a dezvoltării urbane durabile pe condițiile specifice din cartierele românești pornește de la realitatea că majoritatea orășenilor români trăiesc în cartierele comuniste. Acestea sunt lipsite de spații verzi care să poată fi utilizate sau, în cel mai bun caz, există în suprafețe insuficiente.

„Cum putem înverzi locul și cum putem aduce mai aproape de oameni niște activități. Și cum aș putea implica populația în procesul ăsta. Pe lângă că o să le devină mai drag locul pentru că o să simtă că au fost consultați, luând parte măcar la discuții. E o chestie complet nouă. S-au mai făcut întâlniri participative, în special în Vest, dar nu se intră în nivelul ăsta de amănunțire. Nu îți spune, uite, poți alege între varianta 1 , 2 sau 3”, spune Horațiu Cristian Cojan.

Diversitate

„În Velența, se exemplu, pentru spațiul respectiv, care nu e foarte mare, de 5.000 mp, am ales cinci mari categorii de funcțiuni – una ar fi pavilionul central, ca element de identificare și care va crește valoarea spațiului din jur, zona de mișcare pentru sporturi nezgomotoase, loc de joacă pentru copii sau țarc de căței, la algere, și ar mai fi o zonă de fermă urbană, asta e un termen fancy pentru grădini urbane. În China și în Asia de Sud Vest e un trend foarte nou, asta dacă oamenii vor dori așa ceva. Dacă nu, terenul poate fi amenajat ca spațiu verde pentru mișcare, yoga, jocuri cu mingea sau altele asemenea”, propune el.

Dând curs unei pretenții mai vechi a riveranilor, Horațiu Cojan spune că este posibilă inclusiv amenajarea unui spațiu pentru o piață temporară de weekend.

Destinații, nu concepte

În opinia sa, Oradea are un atu importat: în Planul Urbanistic General sunt unele zone, între care și cele două în discuție, care sunt prevăzute expres pentru regenerarea urbană.

Cojan insistă că există limite în discuțiile pe care le va purta cu orădenii: „eu, ca arhitect, mă ocup de proiect, cu oamenii o să discutăm funcțiuni sau dacă au anumite nevoi legate de partea de intimitate a zonei. Astea le discut dar nu o să intru în partea de concept. Vreau să vorbesc cu cât mai multă lume și vreau să aud cât mai multe păreri dar la un moment dat trebuie să tragi o linie și să zici asta se poate, asta nu se poate”.

Beneficiarilor le vor fi expuse mai multe variante de utilizare a terenului „respectiv pot alege mai multe variante de funcțiuni după care tragem linie, vedem dacă putem ajunge la un consens. Știu că nu poți să îi satisfaci 100%, pe toți”.

Întâlnirile cu orădenii pentru proiectele de regenerare urbană în Rogerius și Velența

Pentru Velența:
– marți – 25.09.2018, miercuri – 26.09.2018 şi joi – 27.09.2018, ora 18:00, la Sala „Boema Events”

– sâmbătă, 29.09.2018, ora 11:00, în Piața Velența, dacă timpul este favorabil

Pentru Rogerius
– miercuri – 3.10, joi – 4.10, miercuri – 10.10, la ora 18:00, la sala festivă a Liceului Ortodox „Ep. R. Ciorogariu”, Aluminei 88

– sâmbătă, 6.10, la ora 11:00, aceeași locație;

O prezentare a concluziilor rezultate din aceste seminarii participative va fi făcută în intervalul 11-16 octombrie.