Unii săteni din Betfia sunt nemulţumiţi că se taie o parte din padure iar trunchiurile sunt transportate peste fâneţele lor. Pentru a aflat cât şi până când se mai taie, precum şi cum vor fi reparate fâneţele, ne-am adresat directorului Ocolului Silvic Oradea, ing. Cornel Hulea.
Astfel am aflat că Ocolul Silvic a încheiat pe 6 decembrie 2010 un contract cu SC Deluşca Prodcom SRL Cheriu pentru tăierea a 307 arbori în volum de 645 metri cubi de lemn de pe o suprafaţă de 2,8 hectare din padurea aflată între Betfia şi Hidişelu de Jos. Şi că pe parcela respectivă se aflau 200 de tei (70%), 50 de carpeni (20 %) şi 37 de arbori de esenţă cer sau altele (10%) ajunşi la vârsta exploatabilităţii.
Reîmpădurire, la anul
„Majoritatea teilor aveau spre 70 de ani. După această vârstă apare declinul fiziologic, înmulţindu-se doborâturile şi scorburile. Teiul e valorificabil în industria mobilei fiindcă se prelucrează mai uşor. Şi e păcat să nu-l extragi la vârsta potrivită. Tratamentul parcelei respectiv prin substituire a fost recomandat, după un studiu sumar, de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, aprobat de Regia Naţională a Padurilor şi avizat de Ministerul Mediului. Anul viitor se va împăduri zona prin păstrarea puieţilor valoroşi şi completarea cu material săditor”, ne-a declarat ing. Hulea.
Potrivit acestuia, planul iniţial era să se exploateze câte 200 metri cubi de lemn în lunile februarie, martie şi aprilie dar din cauza ploilor s-a prelungit contractul cu 60 de zile acordându-se forţa majoră prevăzută de lege.
Şeful Ocolului Silvic Oradea ne-a mai informat că majoritatea pădurilor gestionate sunt rămase de după război când nu s-a îngrijit nimeni de promovarea speciilor valoroase.
Pentru arbori valoroşi
„La noi predomină pădurea tânără, doar 29% fiind pădure cu vârstă de 60-80 de ani, 4% pădure între 80 şi 100 de ani şi 1% pădure de peste 100 de ani. După plantări aplicăm mai multe tratamente conform normelor tehnice. Există diferite stadii de dezvoltare până la codrul matur: seminţiş, desiş, nuieliş, prăjiniş, păriş şi codrişor. La degajări, tăiem vârful la plop tremurător, salcie căprească şi carpen, care cresc mai repede, pentru a ajuta arborii de esenţă valoroasă să concureze cu ele”, spune ing. Hulea.
Acesta mai subliniază că Ocolul Silvic se gospodăreşte din fonduri proprii, având nevoie de venituri pentru „executarea tuturor lucrărilor în condiţii corespunzătoare, investiţii şi achitarea drepturilor celor 60 de angajaţi”.
„Legea 46/2008 obligă la administrarea precum şi la asigurarea serviciilor silvice, după caz, la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice de stat sau private. Această lege, care este Codul Silvic al României mai prevede că regimul silvic este un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondurilor fosrestiere în scopul asigurării gestionării durabile”, a conchis Cornel Hulea.
La rândul său, administratorul SC Deluşca Prodcom, Mircea Chiş, ne-a asigurat că va aduce la forma iniţială fâneaţa pe care a folosit-o ca drum, prin discuire şi însămânţare.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!