Ediția a treia a proiectului „Șezătoarea de la muzeu”, activitate practică de confecționare a propriei cămăși bihorene, s-a desfăşurat începând cu luna noiembrie 2024. Proiectul va fi finalizat printr-o expoziţie la Muzeul Ţării Crişurilor. Evenimentul va avea loc vineri, 20 iunie, de la orele 17:00.

Participantele la proiect, care au fost atât din Oradea și județul Bihor, cât și diferite localități ale județului Sălaj, au avut de data aceasta ca model de inspiraţie cămăşi vechi, provenite din zonele etnografice Valea Barcăului și Sub Meseș, piese datate între anii 1880 și 1935. Cu acest prilej a fost exemplificat un alt tip de croi, „acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, învelind corpul și lăsând umerii goi, ce au fost acoperiți cu bucăți de pânză denumite petice sau folturi”. Acest tip de croi – spun organizatorii – nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până în primele două-trei decenii ale secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. Umerii şi mânecile cămăşilor au fost prielnice bogatelor cusături ornamentale.

„Pentru ilustrarea portului popular din localitățile de la nord, nord-est și est față de Oradea avem extrem de puține piese în colecția noastră de port, însă știm că s-au purtat spăcele închingate, poale cu lații dispuși pe orizontală, zadie huedințească și labreu, că portul cu haine albe a dispărut din vestimentația bărbaților înainte de 1940, din a femeilor poate că cu câțiva ani după, dar cu siguranță în anii ’70 nici cele vârstnice nu le mai îmbrăcau. Atunci când vrem să ilustrăm portul de pe Barcău, folosim ansamblurile ce provin din județul Sălaj”, explică experţii muzeului orădean.

Femeile au încercat noi tehnici sau motive, respectiv tehnica cruciulițelor sau a broderiei pline și a celei sparte, folosind şi motive geometrice sau florale. Au fost folosite ca model cămăși femeiești din Voivozi (județul Bihor), Bobota, Marca, Plopiș, Sâg, Tusa (județul Sălaj, dar şi două cămăși bărbătești provenite din satele Sâg și Bobota, toate având croiuri și ornamente folosite de români în perioada 1880-1935.

O noutate în proiect a fost reconstituirea unui vechi spăcel de Barcău, folosit drept model de croi. El a fost lucrat la Zalău de către prof. Alina Goga, care l-a împrumutat pe parcursul proiectului. În plus, cinci eleve ale Liceului Tehnologic „Livia Maria Gego” Dobrești, îndrumate de profesoara Viorica Știube, au realizat trei cămăși din modelele edițiilor anterioare ale „Șezătorii de la muzeu”.