Extinderile apă-canal, în valuri

Mega-proiectul de extindere a reţelelor de apă (pe o lungime totală de 108 km), canal menajer (140,7 km) şi canal pluvial (100 km) a fost convenit între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Municipiul Oradea în octombrie 2006. Ministerul se obligă să finanţeze 75% din costul proiectului, adică 36 de milioane de euro, iar diferenţa de 25% (12 milioane de euro) a căzut în sarcina Companiei de Apă Oradea (CAO), care s-a împrumutat de la BERD.

După cum a mai informat CAO în repetate rânduri, Ministerul a întâmpinat dificultăţi în a-şi onora obligaţiile de finanţare în sumă de 90 de milioane de lei (fără TVA) faţă de constructorii câştigători ai licitaţiilor pentru executarea lucrărilor.
Ieri, conducerea CAO a venit cu veşti dădătoare de speranţă.

„Lucrările contractate cu finanţare de la Ministerul Mediului au fost realizate în proporţie de 63%, diferenţa urmând să fie executată în momentul asigurării finanţării. Lucrările realizate efectiv au fost decontate parţial, la ora actuală înregistrându-se restanţe la plata constructorilor în sumă de 8,5 milioane de lei”, a informat directorul CAO, Ovidiu Gavra. Potrivit acestuia, Ministerul a reuşit în ultima perioadă să vireze lunar câte un milion de lei în contul datoriilor. „Compania de Apă virează banii veniţi de la Minister în ordinea depunerii facturilor, iar constructorii lucrează după cum vin banii”, a continuat Gavra.

50,8 kilometri din 81 kilometri (61%)

Cât priveşte lucrările cu finanţarea asigurată de CAO prin credit bancar, constructorul Selina şi le-a adjudecat la un cost de 9,84 milioane de euro, fără TVA. Lucrările începute în urmă cu un an ar trebui finalizate pe 20 iulie. Este vorba în total de 81 kilometri de reţele în Episcopia Bihor (15 străzi), Oncea (trei străzi), Tokai (patru străzi), Nufărul (o stradă), Dealul Viilor (39 străzi), Eminescu – Guttemberg (15 străzi), Ioşia (11 străzi) şi încă 25 de străzi din alte cartiere.

Gata de recepţie şi funcţionale sunt 50,8 kilometri de reţele de pe 66 de străzi din totalul de 113 străzi. În lucru sunt  21 kilometri de reţele pe străzile Lotrului, Cheile Turzii, Papiu Ilarian, Fântânilor, Scurtă, Cap. Muşat, Albinelor, Făgăraşului, Toamnei, Turzii, Năsăudului, Beldiceanu, Piscului, Coriolan Hora, Prunilor, Ciobanului şi Jiului.

Conducerea CAO şi a firmei SC Rono Urban Grup (diriginte de şantier) au apreciat ieri că Selina are capacitatea de a finaliza lucrările la termen dacă ar înceta ploile. „Noi ne dorim ca lucrările să fie finalizate la timp. În caz contrar, contractul prevede penalităţi pentru fiecare zi de întârziere”, a spus directorul Gavra.

Străzi inter-schimbate

La derularea proiectului s-a constatat existenţa unor zone cu o densitate mică de populaţie, fapt pentru care s-a renunţat la o parte din lungimile de reţele contractate iniţial. „Nu era normal să ducem 300 – 400 de metri de reţea pe deal pentru o casă sau două iar în cartiere aglomerate din oraş să avem reţele vechi şi distruse”, a motivat directorul Gavra.

Totodată, pentru a asigura interconectarea reţelelor executate în Programul Extinderi cu reţelele executate în alte proiecte, a fost necesară introducerea unor lucrări necontractate iniţial, în lungime şi valoare similară cu cea a lucrărilor la care s-a renunţat.

Astfel s-a renunţat la lucrări de pe străzile: Gurghiului, Valea Frumoasă, Bartok Bela, Popovici Titus, Dâmbului, Frunzişului, Jiului, Răspântiilor, Roşu Titus, Abatorului, Oct. Goga, Herbert Spencer, Piaţa Rahovei, Prieteniei, Stâncii, Aurel Ciupe, Joseph Haydn, Toamnei, Paleului, Prunilor, Vântului, Delfinului, Lotrului şi Prundului.

Şi au fost introduse străzile: Jimboliei, Clopoţeilor, Belşugului, C-tin Mille, Zambilelor, Ignatie Darabant, Cercului, Coriolan Horia, Eremia Grigorescu, Coriolan Pop, Nicolae Firu, Balogh Istvan, Roman Mottl, Ogorului, Clujului şi Matei Corvin.

Racordări contra-cost

Întrebat despre reacţiile cetăţenilor faţă de proiect, Ovidiu Gavra ne-a răspuns astfel: „Proiectul s-a făcut în 2006 aşa încât sunt nemulţumiţi proprietarii imobilelor construite ulterior, fiindcă vor rămâne în continuare fără reţele de apă-canal. Ei pot să aştepte alte programe de extindere sau să-şi plătească singuri lucrările, ceea ce nu e echitabil. Oamenii au tot dreptul la observaţii de genul: «Bine, la 50 metri, vecinului i-aţi făcut gratis, iar pe mine mă puneţi să plătesc!», dar nu avem ce face întrucât nu ne ajung fondurile”.

C.H.