Extremismul creşte alarmant în Europa

În condiţiile în care securitatea Uniunii Europene este ameninţată de conflictul din Ucraina, rezultatele alegerilor europene ridică serioase semne de întrebare. Francezii şi britanicii au votat pentru mesaje puternic anti-europene, anti-imigranţioniste şi, până la urmă, xenofobe. Mesajele extremiste au fost pe placul alegătorilor din cele două ţări bogate ale Europei. Chiar dacă se cere mai mult decât oricând o Europă unită, pentru a face faţă pericolelor venite din exterior. Alegătorii din Danemarca şi Austria au trimis, la rându-le, europarlamentari purtători de mesaje anti-europene, intolerante. Rusia a reacţionat dur la mişcarea pro-europeană din Ucraina, iar alegerile europene arată acum că această construcţie europeană are probleme structurale, chiar într-un stat fondator, cazul Franţei şi a unor state-membre UE deja de patruzeci de ani.

Din iunie, Parlamentul European va continua să aibă o majoritate moderată, că este vorba despre popularii de dreapta, socialişti, liberali sau verzi – însă creşte semnificativ ponderea partidelor de extremă dreaptă şi stângă. 

Europeni împotriva UE!

Mesajele extremiste prind tot mai mult la electoratul european. Partide naţionaliste, anti-europene, anti-imigranţi au câştigat alegerile europene în Marea Britanie, Franţa şi Danemarca, iar în Austria pe locul 1 a ieşit tot un partid de extremă dreapta. În flancul sudic al Europei, creşte ponderea partidelor comuniste, pe fondul sărăcirii populaţiei. În Grecia şi Cipru, comuniştii au câştigat alegerile, dar extrema stângă creşte în importanţă şi în Spania, respectiv Portugalia. În cele două ţări din peninsula iberică, comuniştii au ajuns a treia forţă politică. Chiar şi în Cehia, comuniştii au căutare, Partidul Comunist obţinând 11% din sufragii.

Ponderea partidelor extremiste creşte în Parlamentul European, în urma alegerilor recent trecute, chiar dacă moderaţii rămân majoritari. Dintr-un total de 751 de membri ai Parlamentului European, 72 vor proveni acum din extrema dreapta, iar 33 vor fi, practic, comunişti.

Ţări precum România (32 eurodeputaţi), Polonia (51) şi Germania reprezintă un factor de echilibru în Parlamentul European, privind prin prisma mesajelor pe care le vor purta eurodeputaţii trimişi acolo în urma alegerilor europene 2014. Niciun partid extremist din România şi Polonia nu va ajunge în PE, arătând, astfel, maturitatea electoratului din cele două mari ţări ale estului UE. Votul germanilor arată, la rându-i, o preferinţă spre marile familii politice europene, purtătoare de mesaje moderate, pro-europene. Totuşi, şi în Germania, comuniştii au obţinut acum 7,4%, adică 7 europarlamentari din delegaţia de 96 de eurodeputaţi germani. De asemenea, Germania trimite, în premieră, în PE, un reprezentant al neo-naziştilor. Şi grecii trimit în Parlamentul European trei eurparlamentari de factură fascistă, din partea partidului Zorii Aurii. Aşadar, grecii trimit la Bruxelles atât fascişti, cât şi comunişti.

„Ruşinea Europei”

În schimb, Marea Britanie şi Franţa au fost etichetate drept „ruşinea Europei”, după votul încheiat în 25 mai. Ţară fondatoare a Uniunii Europene şi a doua economie a Europei, Franţa a dat pe primul loc în alegerile europene Frontul Naţional – un partid de extremă dreapta, eurofob şi xenofob. Condus de Marine Le Pen, fiica lui Jean-Marie Le Pen, FN i-a depăşit atât pe popularii de dreapta francezi (UMP), cât şi pe socialiştii preşedintelui Hollande, aflat într-o scădere drastică a popularităţii. Printre altele, FN cere, practic, o închidere a graniţelor Franţei, în faţa imigranţilor, mesajele fiind în special împotriva ţiganilor veniţi din estul Europei, îndeosebi din România. Chiar dacă Franţa are, la rându-i, nomazii săi.

În Marea Britanie, Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) are mesaje similare, remarcându-se fobia la adresa imigranţilor români ce merg să muncească în Marea Britanie. UKIP a câştigat în faţa laburiştilor şi conservatorilor, ducând o campanie agresivă împotriva imigranţilor, în special români. Anul trecut, UKIP a declanşat o isterie în masă, promovând scenarii halucinante, precum „invazia” a 28 de milioane de români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014, data la care s-au eliminat restricţiile pe piaţa muncii în această ţară. În campania electorală pentru alegerile europene, pe panourile stradale britanicii au putut citi nenumărate mesaje total iresponsabile şi, pe alocuri puerile, ale acestui partid precum: „Românii au penisuri mai mari decât al tău şi îţi pot face soţia să râdă aşa cum o făcea odată! Spune NU imigraţiei în masă! Votează UKIP!”. Sau „Ghiceşte ai cui copii imigranţii UE vor să-i mănânce (cu o mână arătând spre cititor)”. Alt mesaj pentru alegătorii britanici: „Est-europenii pot depune peste 1.000 de ouă într-un singur an! Cât timp mai durează până ne depăşesc numeric?!”. Ori: „Ţineţi minte copii, dacă părinţii voştri nu votează UKIP, înseamnă că nu vă iubesc!” – pe un autobuz. Acest tip de mesaj a prins la britanici, care au propulsat partidul condus de Nigel Farage pe primul loc în euro-alegeri! Mesajul anti-imigraţie a venit la pachet cu un mesaj anti-Bruxelles, anti-UE, pe toate planurile.

Extremişti în Parlamentul European

Extrema dreaptă (naţionalişti)

Franța – Frontul Naţional (FN) – 25% – 24 europarlamentari

Marea Britanie – Partidul Indenpendenţei Regatului Unit (UKIP) – 26,8% – 24

Danemarca – Partidul Poporului (O.(DF)) – 26,6% – 4

Austria – Partidul Libertăţii (FPÖ) – 19,70% – 4

Ungaria – JOBBIK – 14,7% – 3

Lituania – Ordine şi Justiţie (TT) – 14,3% – 2

Olanda – Partidul Libertăţii (PVV) – 13,2% – 4

Finlanda – Partidul Finlandezilor (PS) – 12,9% – 2

Grecia – Zorii Aurii (X.A.) – 9,4% – 3

Italia – Liga Nord (LN) – 6,15% – 5

 

Comuniştii (extrema stângă)

Grecia – Coaliţia Stângii Radicale (SYRIZA) – 26,6% – 6 eurparlamentari

Cipru – Partidul Progresist al Clasei Muncitoare (ΑΚΕL) – 26,9% – 2

Portugalia – Partidul Comunist Portughez+Partidul Ecologist+Blocul de Stânga 17,1% – 4

Cehia – Partidul Comunist din Boemia şi Moravia (KSČM) – 11% – 3

Spania – Stânga Unită (IU – fostul Partid Comunist Spaniol) – 10% – 6

Olanda – Partidul Socialist (SP) – 9,6% – 2

Finlanda – Alianţa Stângii (VAS) – 9,3 – 1

Germania – Stânga (Die Linke) – 7,4% – 7

Franţa – Frontul de Stânga (FG) – 6,3% – 3

Suedia – Partidul Stângii (V.) – 6,3% – 1.