Cea mai dură lovitură vizează terenurile agricole din extravilan, pentru care baza de calcul a impozitului a fost majorată astfel încât plățile se vor dubla și chiar vor crește cu aproximativ 135%, potrivit estimărilor industriei. În paralel, construcțiile dedicate producției agricole – sere, solarii, răsadnițe sau silozuri – intră pentru prima dată în sistemul de taxare.
Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală elimină scutirile aplicate până acum unor categorii de clădiri agricole. Astfel, serele, solariile, ciupercăriile, silozurile pentru furaje sau depozitele pentru cereale vor fi impozitate în proporție de 50%. Pentru mulți fermieri, schimbarea vine ca o surpriză, întrucât aceste spații au fost până acum complet scutite de impozite locale.
Autoritățile justifică măsura prin necesitatea echilibrării bugetare, însă producătorii atrag atenția că noile taxe se suprapun peste majorările deja aprobate pentru anul 2026 privind impozitele locale.
În ultimii ani, agricultura românească a cunoscut o accelerare a investițiilor în spații protejate și infrastructură de depozitare, impulsionată inclusiv de programele MADR și APIA. Sere moderne, solarii cu încălzire, silozuri de mare capacitate – toate au fost văzute ca soluții pentru un sector tot mai expus schimbărilor climatice și volatilității pieței.
Efect în lanț: prețurile produselor vor crește
O dată cu introducerea noilor impozite, aceste investiții riscă să devină dificil de amortizat. Fermierii avertizează că vor fi obligați să își majoreze prețurile de vânzare, ceea ce poate genera scăderea competitivității produselor românești în fața importurilor.
Impactul nu se limitează la producătorii de legume sau cereale. Și sectorul zootehnic este afectat, întrucât silozurile pentru furaje se află pe lista construcțiilor vizate de impozitare. Creșterea costurilor de producție ar putea duce la scumpiri ale produselor lactate și ale cărnii.
Pe termen mediu, experții din industrie estimează că presiunea fiscală va tensiona suplimentar un sector deja afectat de creșterea prețurilor la energie, motorină și inputuri agricole.
Deși legea listează explicit anumite tipuri de clădiri supuse impozitării, rămâne neclar dacă depozitele pentru legume și fructe intră în aceeași categorie. Formularea legislativă se referă în principal la „silozuri pentru furaje și spații de depozitare și conservare a cerealelor”.
În același timp, autoritățile locale primesc libertatea de a decide, prin hotărâri proprii, ce clădiri beneficiază de scutiri sau reduceri. Această autonomie ar putea genera situații diferite de la o localitate la alta, complicând și mai mult activitatea fermierilor.
Trimite articolul
XAsta-i scopul: să distrugă tot, după oamenii să nu-și mai permită să întrețină nimic și după aia să stea în chirie? Să fie că în Vest, să nu deții nimic dar să fii fericit? Agenda 2030?
Chiar asta e dorința Uniunii Europene să blocheze orice posibilitate de dezvoltare a României și nu numai … să nu mai aibă posibilitatea oamenii să-și deschidă și să conducă o afacere personală !