Succesul Festivalului-concurs „D’ale porcului” a depăşit graniţele judeţului şi chiar ale ţării. Nu degeaba anul trecut la el au participat echipe şi din alte judeţe, dar şi din Ungaria. Drept urmare, potrivit organizatorului principal (Asociaţia Culturală D’ART, deţinătoarea mărcii înregistrate „D’ale porcului”), anul acesta, festivalul ar putea avea loc, chiar simultan, în Oradea – Timişoara – Sibiu – Satu Mare – Baia Mare – Horezu – Iaşi.

„La ultimul festival am avut delegaţi din Satu Mare, Timiş, Sibiu, care au fost încântaţi de eveniment. Cu ajutorul Asociaţiei Firmelor Bihorene şi al Asociaţiei Comunelor din România – Filiala Bihor, partenere în organizarea festivalului, încercăm să ne extindem şi în alte judeţe. La sfârşitul lunii ianuarie vor avea o întâlnire la Oradea cu cei şi-au exprimat dorinţa de a organiza acest concurs în judeţele lor”, ne-a declarat Nicolae Pop, directorul festivalului.

„D’ale porcului” este un festival-concurs de preparare tradiţională a porcului, între comunele din Bihor şi invitatele acestora din ţară şi din străinătate, şi are ca obiectiv principal promovarea tradiţiilor populare. Organizatorul principal al evenimentului este Asociaţia Culturală D’ART (deţinătoarea mărcii înregistrate „D’ale porcului”). Partenerii principali sunt Consiliul Judeţean Bihor, Asociaţia Comunelor din România – Filiala Bihor şi Asociaţia Firmelor Bihorene.

Trofeul festivalului este un porc sculptat în lemn, creaţie originală, din anul 2014, a artistului popular Radu Lazăr, originar din comuna Dobreşti, judeţul Bihor. Trofeul este transmisibil, el fiind păstrat, timp de câte un an, de către echipele câştigătoare ale marelui premiu al festivalului, echipe al căror nume sunt inscripţionate pe soclu. Ultima ediţie a festivalului a fost câştigată de echipa comunei Oșorhei.

Record mondial

Organizatorii Ediţiei a V-a a Festivalului-concurs „D’ale porcului” au stabilit duminică, 25 noiembrie 2018, recordul mondial „Cel mai lung caltaboş din lume”. După aproximativ patru ore de muncă asiduă a unei echipe formate din 20 de persoane, a rezultat un caltaboş de 208,2 metri.

Prepararea acestuia s-a făcut după o reţetă tradiţională bihoreană, cu mare vechime, iar îmbinarea membranelor naturale s-a făcut după un procedeu propriu, rezultând o singură bucată de caltaboş (fără noduri). Potrivit lui Nicolae Pop, recordul a fost omologat pentru România şi se aşteaptă omologarea lui la nivel internaţional.

Recordul „Cel mai lung caltaboş din lume” era deţinut, din 2013, de oraşul spaniol Burgos şi era de 187,2 m (crud). Trebuie precizat faptul că este vorba de caltaboşul cunoscut în România sub denumirea de „sângerete”, respectiv în a cărui compoziţie intră şi sânge de porc.

Caltaboşul „clasic” românesc (fără sânge) a fost duminică, 25 noiembrie 2018, în faţa primului record serios. În 2013, în Parcul Herăstrău din Bucureşti s-a încercat realizarea unui caltaboş de aproximativ 55 de metri, dar rezultatul tentativei nu a fost dat publicităţii. În 2009, la Euromall Piteşti, restaurantele Morevents şi Grandi Gusti din Târgovişte au realizat un caltaboş de 31,1 m (crud).