Ploaia măruntă şi vântul agresiv au îngustat serios rândurile participanţilor la eveniment, astfel că ceremonia s-a derulat „pe repede înainte”. Fără nicio legătură cu intemperiile, a fost remarcată absenţa, de altfel tradiţională, a oficialilor UDMR la manifestări.

La 20 aprilie 1919 Oradea era predată de bunăvoie de către primarul de atunci, Rimler Karoly, generalului Traian Moşoiu, pe care l-a primit cu pâine şi sare la Uzina de Apă de pe str. Clujului. Generalul a fost condus, apoi, în clădirea Primăriei, în care a intrat în aceeaşi zi, la ora 14:00. Edilul le-a cerut gradaţilor români să asigure ordinea şi siguranţa publică şi să ia măsuri pentru aprovizionarea oraşului cu alimente şi cărbuni, conform celor notate de episcopul Roman Ciorogariu în cartea sa autobiografică. Acesta a fost finalul luptelor care frământau Oradea acelor zile, date între bolşevicii lui Kun Bela şi rezistenţa antibolşevică organizată cu sprijinul armatei române. La scurt timp după aceasta, Rimler, altfel unul dintre cei mai buni primari pe care i-a avut Oradea vreodată, şi-a depus demisia şi a ieşit din viaţa publică, lăsând loc pentru instalarea administraţiei româneşti.

Pentru oficiali, aniversarea de ieri a început cu un Te Deum oficiat la Biserica cu Lună, după care a urmat deplasarea în alai la statuia Gen. Moşoiu, de pe strada Avram Iancu, unde a avut loc ceremonia, în prezenţa gărzilor militare şi în acordurile fanfarei.

După întâmpinarea oficialităților, prezentarea onorului, salutarea Drapelului de luptă şi ocuparea locului în dispozitiv, au urmat intonarea Imnului de stat şi rostirea alocuţiunilor. Primarul Ilie Bolojan a punctat sarcina contemporanilor de a duce mai departe moştenirea bravilor înaintaşi, prin simplul fapt de a-şi face datoria cât mai bine cu putinţă, fiecare la locul său. Istoricul invitat să ia cuvântul a fost, şi de data aceasta, colonelul în rezervă Grigore Bartoş, preşedintele Societăţii Culturale Patriotice „Avram Iancu” din Bihor. Acesta a evocat momentul din 20 aprilie 1919 şi a insistat asupra personalității generalului Moşoiu.

Momentul Corului „Traian Moşoiu” a mai încălzit asistenţa; unii dintre oficiali chiar au cântat marşurile militare împreună cu coriştii.

Ceremonia depunerii de coroane le-a prilejuit oficialilor, cel puţin unora dintre ei, mai multe defilări spre statuie: prima în delegaţia instituţiei pe care au reprezentat-o şi alta în delegaţia partidului care le-a „facilitat” funcţiile. Au mai depus coroane la statuia generalului reprezentanţii organizaţiilor patriotice sau ai celor de breaslă, cum a fost cea a profesorilor de istorie.

Mai puţin tăbăciţi politic şi mai emoţionaţi, deci, au fost elevii prezenţi ieri în număr foarte mic. Cei de la „Aurel Lazăr”, de exemplu, au venit cu cadrele didactice, în vreme ce reprezentanţii elevilor voluntari s-au purtat cu demnitatea pe care le-o impune uniforma.

Defilarea unităţilor militare în muzică de fanfară a mai animat atmosfera pentru ultimele minute ale manifestării, după care intersecţia a reintrat, brusc, în rostul său cotidian.