Florin Budea, doctor cu „o teză periculoasă ”

Cunoscut publicului larg pentru articolele incisive cu caracter politic publicat de-a lungulul timpului în toate gazele locale, dar şi din postura de analist şi moderator la TVS şi Antena 1, jurnalistul Florin Budea a abordat Revoluţia din 1989 dintr-o perspectivă curajoasă: timp de trei ani a studiat arhive, articole de ziare, cărţi pentru a da un răspuns la întrebarea dacă «revoluţia a fost furată?» Evenimentele din 1989 l-au surprins pe Florin Budea ca militar în termen în Bucureşti, la Comitetul Central. Jurnalistul a abordat însă tema de doctorat mai mult din perspectiva legăturilor pe care exponenţii regimului comunist le-au avut cu puterea de după 1990. Doctorul Florin Budea a mărturisit că de mare ajutor în demersul său i-a fost arhiva primului preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Constantin Bozântan. Arhivă pe care Florin Budea a promis că o va dona spre arhivare ştiinţifică Arhivelor Naţionale. Prezent la susţinerea teyei de doctorat revoluţionarul Mircea Teaha a mărturisit că a participat, în calitate de colaborator a lui Bozântan, la „furtul arhivei ” chiar cu o noapte înainte ca aceasta să fie sigilată la consiliul Judeţean.

Arhiva lui Bozântan i-a fost extrem de utilă doctorului Florin Budea în demersul său ca urmare a faptului că a putut să studieze statele de plată ale Consiliului Judeţean din 1989 şi să facă ulterioare corelaţii cu oameni care s-au regăsit la putere şi după revoluţie şi să le studieze astfel traiectoria profesională şi ascensiunea politică. Demersul a fost cu atât mai util cu cât, Florin Budea s-a lovit de refuzul conducerii locale a Arhivelr Naţionale de a avea acces la astfel de documente, deşi avea un aviz, în conformitate cu legea, din partea conducerii centrale a instituţiei. Pe lângă cartea scrisă despre evenimentele din 89 de scriitorul şi primul primar al Oradiei de după Revoluţie, Florin Budea a mărturisit că i-a folosit în cercetare cartea „Români contra români ”, apărută într-un tiraj mic a generalului Grigore Bartoş cel care l-a revoluţie coordona activitatea armatei la frontiera de vest.

Florin Budea spune că în această carte se spune clar că militarii români s-au împuşcat între ei şi a deyvăluit că în acea perioadă intoxicarea armatei, în special a cadrelor aflate în conducere era în floare. De-asemenea, doctorul Florin Budea a dezvăluit un fapt mai puţin cunoscut , acela că în noaptea de 21-22 decembrie nişte necunoscuţi au deschis focul asupra ostaşilor care păzeau rezervele de apă ale oraşului Oradea. Omul zilei a subliniat că a luat date interesante despre del ce a fost cotat ca promotor al Revoluţiei episcopul Laszlo Tokes din revista veteranilor din serviciile de informaţii. Florin Budea a folosit în cercetarea intreprinsă pentru teya de doctorat în care studiază viaţa politică locală din decembrie 89 şi până în 2000 interviurile a şase participanţi direcţi la aceste evenimente.

Teza de doctorat a lui Florin Budea va fi publicată într-un volum care se anunţă, de pe acum, extrem de interesant. Probabil că acesta va surprinde şi aspecte sugerate de Ioan Horga, decan Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, membru al comisiei doctorale de a studia evoluţia nomenclaturii comuniste şi în mediul de a afaceri, respectiv din perspectiva resurselor folosite apoi în politica locală. Conducătorul teyei de doctorat a fost reputatul istoric Mihai Drecin. Din comisia condusă de conf. Univ. dr. Gabriel Moisa a făcut parte şi universitrarul bucureştean Florin Muler. Cu toţii au apreciat arhitectura bine gândită, datele indedite edite, soliditatea argumentelor, realizarea ireprosabilă. Susţinerea teyei de doctorat s-a încheiat cu un moment emoţionant. Fiindcă ce poate fi mai frumos decât lacrimile de fericire ale unei mame. Şi mama doctorului Florin Budea a plâns de fericire !