Forum Constitutional anemic, la Oradea

Vineri, în sala mare a Prefecturii a avut loc un Forum Constituţional local, moderat de Claudiu Crăciun, lector unversitar la SNSPA, membru în echipa de organizare la nivel naţional al Forumului Constituţional. Cealaltă gazdă a discuţiilor a fost Adrian Simon, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, filiala Oradea. Prezenţa liderilor politici locali şi, implicit, a instituţiilor, a fost redusă. De altfel, atmosfera a fost una destul de placidă.

Participanţii la forum au abordat problema reaşezării relaţiilor inter-instituţionale, în contextul în care în ultimii ani s-a observat un conflict constant între preşedintele statului şi Parlament. De asemenea, s-a vorbit şi despre regionalizare, însă mai puţin şi fără un aer militant.

Deputatul Ioan Cupşa a vorbit despre relaţiile inter-instituţionale. El crede că scopul noii Constituţii nu ar trebui să fie pacificarea relaţiilor între instituţiile pomenite mai sus, pentru că tensiuni vor apărea tot timpul. Luând modelul american, parlamentarul liberal crede că noua Constituţie ar trebui să aibă un rol integrator la nivel social. Adică toţi românii ar trebui să se simtă reprezentaţi de prevederile şi forma noului act fundamental al statului român.

Rectorul Universităţii Agora, Mişu-Jean Manolescu, membru PDL, a dat şi el o tentă politică discursului său. Pentru Manolescu, chiar dacă populaţia nu îşi doreşte o nouă Constituţie, care să vină la pachet cu regionalizarea, clasa politică acţionează în aşa fel încât să determine poporul să îşi dorească! Chiar dacă la nivel social nu ar exista această nevoie. De aceea, Manolescu spune că se impune ca noua Constituţie să fie votată masivă de electorat, la referendum. Altfel, s-ar dovedi faptul că nu este nevoie de un nou act fundamental, chiar dacă clasa politică şi-l doreşte.

Minorităţile în Constituţie

Senatorul Biro Rozalia a informat că UDMR îşi doreşte o republică parlamentară, cu preşedintele statului ales de Parlament, ca în Ungaria, de exemplu. De asemenea, Biro a transmis că, din moment ce 9,6% s-a declarat de altă etnie decât cea română, ar trebui stipulat în Constituţie faptul că minorităţile naţionale sunt parte constituantă a statului român.

FACT BOX

În invitaţia transmisă participanţilor, organizatorii Forumului Constituţional au grupat o serie de idei ce s-au conturat până acum pe site-ul web al Forumului (forumconstitutional2013.ro). Iată-le:

 

Regionalizare – autonomie locală

 regiunile nu vor putea fi organizate pe criterii de naţionalitate, origine etnică sau limbă. Regiunile vor fi administrate de consiliile regionale, preşedintele şi consilierii regionali urmând a fi aleşi prin vot direct.

 Senatul reprezentă regiunile.

 introducerea posibilității acordării, prin lege organică, unui statut special anumitor zone tradiționale.

 reașezarea competențelor între autoritățile locale de la nivel regional, județean, local. reconsiderarea rolului prefectului. Art.123.

 

Descentralizarea serviciilor publice.

În privinţa celui de-al doilea subiect: Atribuții ale Parlamentului, Președintelui și Guvernului, sub-tematicile sunt în momentul de faţă conturate în jurul următoarelor idei şi propuneri:

 

Parlamentul

– reaşezarea parlamentului ca principalul for de dezbatere şi de decizie al națiunii.

Instituirea unui sistem bicameral diferențiat.

– Camera Deputaților reprezintă poporul român; unic for legiuitor; adoptarea de programe, atât de guvernare cât și sectoriale, și de strategii, supuse periodic controlului parlamentar; propune primul ministru și îl demite prin votul constructiv de neîncredere. Senatul româniei reprezintă regiunile.

Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român. Orice tratat internaţional a cărui ratificare de către parlament s-a hotărât cu o majoritate mai mică de 3/4 va fi supus unui referendum de aprobare.

 

Preşedintele României

 președintele este șeful statului, ales direct de către cetățenii români cu drept de vot.

 sistem parlamentar: alegerea președintelui de către parlament.

 atribuțiile în domeniul politicii externe.

 stabilirea duratei mandatului președintelui.

 clarificări și limitări privind competența președintelui României și implicarea politică.

 

Guvernul/primul-ministru

– clarificarea atribuțiilor primului-ministru – titlul III, capitolul III, art. 107

– clarificarea și limitarea situațiilor în care guvernul își poate angaja răspunderea art.114

– Clarificarea și limitarea situațiilor în care guvernul poate emite ordonanțe de urgență art.115

– limitarea/eliminarea folosirii ordonanțelor de urgență și a procedurii asumării răspunderii de către guvern.

– primul ministru participă la întrunirile Consiliului European.