Profesorul emerit Emil Constantinescu, preşedintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, a conferenţiat miercuri seara, 10 decembrie, la Oradea, la Muzeul Ţării Crişurilor. Conferinţa „Diplomaţia culturală. Puterea cărţii” s-a înscris în cadrul Colocviilor Muzeului Ţării Crişurilor şi l-a avut ca amfitrion pe prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituţiei muzeale orădene. Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, cel care a asigurat integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.

În debutul conferinţei, Emil Constantinescu a amintit că timp de patru decenii şi jumătate, cartea a reprezentat fundamentul rezistenţei culturale, pomenind de puterea aluziilor din cărţi.

„De fiecare dată când sunt la Berlin, merg în piaţeta dintre Facultatea de Drept a Universităţii Humboldt şi Staatsoper. În mijlocul acestei piaţete, acoperită de macadamul cenuşiu de granit, se află un loc acoperit de sticlă, prin care se poate vedea în subteran o cameră cu pereţii acoperiţi de rafturi de lemn goale. Această bibliotecă vidă doreşte să amintească de evenimentele din preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, când studenţii Facultăţii de Drept au ars cărţile scrise de evrei sau de autori opuşi ideologiei naziste. Lângă geamul mat, pe caldarâm, este reprodus un citat din Heinrich Heine: «Acolo unde sunt arse cărţile mai târziu vor fi arşi oameni», ceea ce peste un secol s-a şi întâmplat. În aceeaşi perioadă, în Uniunea Sovietică, la ordinul lui Stalin, erau arse milioane de cărţi considerate subversive pentru ideologia comunistă. La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, campania criminală împotriva cărţilor va fi extinsă în toată Europa de Est, căzută sub dominaţia sovietică şi am trăit în ţara mea această perioadă în care cărţile indexate ca dăunătoare erau arse, cei care erau demascaţi că le citesc erau trimişi în închisoare şi cenzura comunistă controla ce putea fi publicat şi ce nu”, precizează fostul preşedinte.

„Cărţile au puterea de a schimba”

După ’89 s-a deschis accesul la literatura interzisă. Fostul preşedinte subliniază puterea cărţilor izvorâte din creaţia literară superioară puterii militare, politice sau economice, fundamentată pe acţiune, presiune sau interes.

„Când vorbesc de puterea cărţilor mă gândesc la cărţile de ştiinţă, care studiază lumea reală pentru a construi o altă lume reală care încă nu există, la cărţile religioase, care ne vorbesc despre o lume pe care nu o vedem, cu convingerea că ea există pentru a ne construi speranţa, şi la cărţile de ficţiune, care creează o lume imaginară, utopică sau distopică, care poate rămâne ideală sau poate deveni reală, în funcţie de influenţa pe care o au aceste cărţi asupra cititorilor. Când a fost inventată scrierea, cunoştinţele au putut fi transmise şi tezaurizate în cărţi, şi cărţile au devenit o putere”, punctează Emil Constantinescu.

Recunoscând puterea cărţilor, fostul preşedinte se întreabă retoric dacă literatura, pasiunea cititului, pot contribui la o lume mai bună.

„Deşi, de-a lungul istoriei, multe opere literare au fost folosite pentru a aţâţa intoleranţa şi ura, cărţile contribuie nu numai la lărgirea vocabularului, rafinarea elocvenţei, dezvoltarea abilităţilor sociale, dar ne învaţă să gândim nuanţat şi să nu preluăm automat ideilor altora. Cărţile au puterea de a schimba atât viaţa celor care le citesc, cât şi pe cea a celor care le scriu. Atât cititorii, cât şi scriitorii au prilejul de a descoperi lucruri pe care nu le ştiau despre sine, astfel încât, în dialogul cu cărţile, putem spune fără a greşi că şi cărţile ne citesc pe noi.”, sublinază Emil Constantinescu.

Colecţie inedită de volume

Cu ocazia conferinţei a fost deschisă şi expoziţia „Diplomaţia culturală şi cultura păcii prin educaţie”. Expoziția, curatoriată de Adina Rențea și Adrian Bărbieru, reunește o colecție inedită de volume, ediții rare și obiecte, în mare parte cu dedicații olografe primite de președintele Emil Constantinescu de la personalități internaționale.

La întâlnirea de la Oradea, Emil Constantinescu pomenea de biblioteca sa de peste 2000 de volume, evaluată la peste un milion de euro, din care 127 de cărţi sunt cu dedicaţii primite de la şefi de stat, premieri sau membri ai caselor regale.

Printre volumele expuse la Muzeul Ţării Crişurilor se numără cartea primită de la Papa Ioan Paul al II-lea cu prilejul vizitei sale istorice în România în mai 1999, cu dedicaţia: „Ca toţi să fie unul”. Printre exponate se numără şi Analectele lui Confucius – ediţie de lux tipărită pe mătase, un set de birou şi o carte de vizită primite din partea preşedintelui american Bill Clinton, cărţi primite de la preşedintele francez Jacques Chirac, preşedintele Germaniei Roman Herzog sau preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Volumul „Tony Blair. A journey”, poartă dedicaţia premierului britanic Tony Blair: „Lui Emil, cu cel mai profund respect şi admiraţie pentru întregul tău ajutor”, iar cartea „Our endangered values” conţine dedicaţia autorului, preşedintele american Jimmy Carter: „Cele mai bune urări”.

Expoziția „Diplomaţia culturală şi cultura păcii prin educaţie” va rămâne pe simeze până în 10 ianuarie 2026.