Din prima săptămână de noiembrie, pe pereţii holului Galeriei de artă Reperaj din Cetate se pot admira lucrările expoziţiei personale a artistului plastic Radu Pământ, intitulată „Frumoase şi Bestii”. Radu este absolvent al Faculăţii de Arte Vizuale Oradea, Specializarea pictură, promoţia 2001, membru UAP Romania, cu multe expoziţii la activ, personale sau de grup. Lucrările sale se regăsesc în colecţii din ţară dar şi din străinătate: Austria, Germania, Ungaria, Grecia, Italia, Malta, Elveţia, Finlanda, Spania, Olanda, Suedia, Polonia, SUA, Paraguay, Salvador, Israel şi UK.

[eadvert]

Expoziţia „Frumoase şi Bestii” cuprinde 37 de lucrări de pictură alături de spectaculoşii hibrizi transformaţi în lucrări de artă. Ideea de a crea obiecte de artă combinând specii de animale i-a venit acum mai mulţi ani pentru simplul motiv că nu s-au mai făcut. Căutând dacă vreun artist a mai realizat astfel de lucrări, a dat doar de triburile canibalice din Papua Noua Guinee sau cele din estul Indoneziei, care combină cranii umane cu coarne de bivol.

Prima îmbinare Radu Pământ a realizat-o în 2012 dintr-un craniu uman foarte vechi, cu gaură de glonţ, pe care se făceau studii. L-a transformat în obiect de artă, combinându-l cu un maxilar de rechin – craniul neavând mandibula şi dinţii, din gură ieşindu-i un peşte piranha şi pe spate i-a sudat o calotă de căprior cu o anomalie foarte rară, cu un corn simplu şi unul foarte ramificat. Lucrarea a fost expusă la Palatul Parlamentului, la Sala de expoziţii de artă „Constantin Brâncuşi”, dar şi la Romexpo, stârnind reacţii controversate. „Mulţi au impresia că îmi bat joc. Nu, e artă! Am dorit să fac ceva ce nu s-a mai făcut, şi am reuşit”. Craniile, coarnele sau dinţii pe care îi foloseşte în lucrări sunt achiziţionate prin poştă, din diferite colţuri ale lumii, sau de la Târgul de la Negreni.

Moştrii au o poveste

Primul care te surprinde la intrarea în expoziţie e Triple Monster. A mai fost expus la expoziţia Centenar, unde a dorit să participe cu ceva inedit, ceva ce nu a mai fost făcut. Sunt trei peşti care nu se întâlnesc în arealul natural. Unul este rechinul mako, înrudit cu marele alb, care este foarte agresiv, foarte rapid, şi schimbă zeci de mii de dinţi într-o viaţă.

O adevărată maşină de ucis. În interior e montat un peşte-lup, care se găseşte în nordul Europei. Dinții sunt foarte bine dezvoltați: frontalii sunt conici, iar lateralii sunt ca niște molari. Peștele se folosește de dinți și de o placă osoasă de pe cerul gurii pentru a sfărâma scoicile şi carapacea crabilor, homarilor şi echinodermelor cu care se hrănește. Tot în gura rechinului mai este montat un piranha, peşte de apă dulce din America de Sud.

„Ideea a fost ca cei trei peşti de pradă, periculoşi şi pentru om, să se întâlnească într-o lucrare din România, unde oamenii sunt obişnuiţi să se atace între ei, să se împungă pe la spate. Dacă ne uităm un pic în istorie, începem cu Iorga, şi mult mai în spate Mihai Viteazu şi Vlad Ţepeş, trădaţi de oamenii lor”, explică artistul. Rechinul a fost achiziţionat din Australia, peştele-lup din Târgul de la Negreni.
Mai departe, Cocoştiuca e un cap uscat de ştiucă fixat într-o scorbură, care are în gură un craniu de cocoş de munte, toată lucrarea fiind cromată, iar în gura ştiucii se poate observa o pictură abstractă.
Abnormalis e creat dintr-o măsea de mamut, achiziţionată de la Târgul de la Negreni, cu un craniu de căprior având un corn înfipt în umăr, fixat pe un maxilar de mistreţ.

Salvat de Angelina

În seara în care s-a întâmplat tragedia de la Colectiv, Radu trebuia să fie la concert. Dar cu două zile înainte să ajungă la Bucureşti, un avocat celebru din Bucureşti, mare iubitor de artă, îl caută spunându-i că este interesat de tabloul Angelina rugându-l să îi pună ramă şi să i-l aducă în capitală. Tâmplarul cu care colabora artistul nu avea atunci rama solicitată, trebuind să facă comandă. Aşa că Radu a ajuns doar pe 1 noiembrie la Bucureşti, fără să mai ajungă la concert…

Înainte să meargă la Bucureşti cu Angelina, căuta să obţină şi un craniu de leu pentru o lucrare. Un exemplar costă de la 1000 de euro în sus şi nu este uşor de găsit, mai ales că nu se poate importa.

„Singura şansă este să găseşti pe cineva în ţară care l-a moştenit din familie de la vreun bunic care a fost la vânătoare în Africa în anii ’60 şi vrea să îl vândă. Am avut norocul că cineva din Bucureşti avea de vânzarea un craniu de leu şi unul de jaguar care nu avea mandibulă. Aveam un buget dar pentru vopsele, materiale pe care nu le găsesc în Oradea, aşa că mi-a venit ideea să iau craniile la schimb pe ceasul meu Hamilton, care valora cam cât cerea respectivul. Când ai un ţel, faci sacrificii. Arta cere sacrificii şi de multe ori bani mulţi”.

Proprietarul craniilor, pasionat de ceasuri, a căzut destul de greu la învoială dar i le-a dat. Fusese student la medicină veterniară şi primiseră la facultate de la Zoo Băneasa un leu asiatic care murise pe masa de operaţie, fiind foarte bolnav. El a fost cel care s-a ocupat să cureţe scheletul pentru a fi expus spre studiu. Când a terminat facultatea, pentru că între timp scheletul s-a degradat foarte mult, profesorul lui i-a făcut cadou craniul.

Aşa încât, cele două cranii au o poveste comună în două lucrări de artă. Craniul de leu a devenit parte din lucrarea Uleu, în care, la craniul de leu artisul a ataşat un craniu de uliu. Iar craniul de jaguar s-a transformat în Jaggle, combinat cu ghiarele uliului, fixat pe un suport din rădăcină de paltin.

Un altfel de Făt Frumos

Blue (D)Evil e lucrat pe un mulaj de craniu uman, combinat cu un craniu de enot montat ca şi maxilar, un melc fixat într-o orbită şi deasupra o calotă de ţap cu doi colţi de mistreţ, o lucrare asimetrică mov-albastru Kenzo metalizat.

Lângă el tronează „Făt Frumos alungă spiritele rele”. Inspirat de măştile din India care alungă spiritele rele, a creat un alt fel de Făt Frumos, un craniu fixat pe lemn presat, cu gura dintr-un maxilar de rechin-lămâie şi ochii din două felii de agat, care în întuneric strălucesc, având sub ele un strat de vopsea fosforescentă.

Corncodilul e realizat dintr-un craniu de aligator cu coarne de ţap, iar lângă geam e aşezată piesa „Peştele de Aur conduce”, un peşte piranha fixat pe o rădăcină de viţă de vie, ca un animal fantastic.

„Monstru bebeluşat” este o combinaţie tot din rădăcină de viţă de vie cu un tip de pisică de mare din Argentina, „Murator” e o murenă din gura căreia iese un cap de pui de aligator, iar Berbecotilul e o simbioză între un aligator din Florida şi cornele unui berbec. Radu Pământ e mai rezervat acum în ce priveşte achiziţiile de cranii de animale, fiind destul de scumpe, mai ales că niciuna din aceste lucrări nu doreşte să le vândă.

În expoziţie, la categoria bestii se înscriu şi tablourile cu feline: Tygon (o combinaţie de tigru şi leoaică), capul de leu intitulat „R.O.A.R.” şi portretul de leoaică „Lioness”.
Cu orbitele întunecate privesc de pe pereţi: Papuaşul, Profetul nebun, Moustache&Horns, Wizard, Old Warrior’s Pahntom sau Shaman-ul, iar pe peretele opus, cu creierul în gura larg căscată tronează chipul lui Trump în lucrarea Red Brain.

„Bestiile” sunt alternate cu „Frumoase”, chipuri sau trupuri de femei, cum e tabloul Geisha, recuperat dintr-un restaurant al unuia dintre fiii celebrului Ţânţăreanu din Corbeanca, după ce artistul a descoperit dintr-o fotografie ca în faţa tabloului erau postate nişte ghivece imense cu plante. Printre frumoase apare şi tabloul care o înfăţişează pe Alexandra, celebrul caz din Caracal, un chip trist cu mult reproş în privire, dar şi portretul unei fete, victimă a tragediei din Colectiv.

Expoziţia poate fi vizitată în fiecare zi, mai puţin luni, la Galerii de artă Reperaj din Cetate, având toate şansele să îl găsiţi în galerie pe Radu Pământ care să vă spună povestea lucrărilor sale. O expoziţie inedită, spectaculoasă, care vă va rămâne în minte multă vreme.