Provocarea pe care o lansează Florin Balint vine într-un moment oportun: recent, piaţa din Japonia s-a deschis pentru Europa. O măsură recentă oferă europenilor, românilor, posibilitatea de a deschide filiale, reprezentanţe în Japonia, ceea ce până acum nu era permis unui străin. Aceasta după ce a participat, la Embedded Technology & IoT Technology 2016, acolo unde se dau trendurile în tehnologia aplicată – harware şi software, dar şi la stagii în mari corporaţii japoneze.

Florin Balint s-a pregătit temeinic pentru participarea la acest eveniment, inclusiv urmând cursuri de limba japoneză. „Participând la acest eveniment, am urmărit mai multe lucruri: am dorit să înţeleg societatea japoneză, modul japonezilor de a face business, pentru a evalua corect ce şanse sunt ca noi să dezvoltăm afaceri cu ei.

Totodată, mi-am dorit să prezint condiţiile pe care noi le putem oferi, cum putem noi interacţiona şi lucra cu ei. Am fost parte a delegaţiei Uniunii Europene, am avut un stand propriu în cadrul standului Uniunii Europene. Au fost 18 firme din 11 ţări ale UE la cea de-a XXX-a ediţie a târgului de tehnologie găzduit de Pacifico Exibition Center”, spune Florin Balint, administrator la Solar Eco System, care a reprezentat în Japonia şi Clusterul IT Cluj, dar şi Federaţia Patronilor Bihor şi Uniunea Naţională a Patronatului Român.

„Am prezentat tehnologii din domeniul smart city, eficienţă energetică, life and e-health, smart devices. Am intenţionat, totodată, să promovăm potenţialul economic al energiilor regenerabile ale României şi în special al zonei noastre. Cred că, asemenea japonezilor, este nevoie de o susţinere puternică pentru a dezvolta capacităţi de producţie care să aducă valoare adăugată”, spune Florin Balint. Programul pe care şi l-a trasat în Japonia a fost menit tocmai să-l ajute să-şi atingă obiectivele.

„Japonia e o ţară a contrastelor. În primul rând, acolo te izbeşte respectul pe care japonezii îl au faţă de semenii lor, de societate. De exemplu, dacă sunt răciţi, poartă măşti pentru a-i proteja pe ceilalţi. În mijloacele de transport în comun e o linişte desăvârşită, ai o mare reţinere să vorbeşti, fiindcă toţi sunt ocupaţi: unii citesc cărţi, alţii benzi desenate, alţii citesc pe tabletă, telefoane… Apoi, am avut o experienţă când conducătorul mijlocului de transport a pus o frână. Un domn în vârstă m-a atins din inerţie. A făcut trei plecăciuni, scuzându-se că m-a atins. Apoi, în orice magazine în care intri eşti tratat ca un rege, ţi se mulţumeşte că i-ai făcut onoarea să-i vizitezi magazinul, ești întâmpinat cu 3-4 saluturi. La ei, respectul se cultivă din clasele primare. Cred că în primii trei ani numai asta fac: învaţă să aibă grijă de valori. Elevii de liceu sunt toţi înregimentaţi, poartă uniforme foarte elegante. Cei mici sunt ca nişte bibelouri.

Întreaga societate japoneză e dimineaţa îmbrăcată business. Aceasta se întâmplă chiar şi pe şantiere, acolo unde cei care coordonează activitatea sunt îmbrăcaţi la costum şi cravată. După ce te loveşti de rangul la care e ridicat respectul în Japonia, următorul lucru frapant este contrastul. Pe cât de taciturni sunt japonezii, de retraşi, pe atât parcă vine să compenseze atmosfera de desene animate din jur, unde totul e roz-bombon. La ei vizualul contează foarte mult în business”, crede Florin Balint. „Ca să cunoaştem bine societatea japoneză, am vizitat băile publice. Acestea sunt şi locuri de socializare, acolo fac politică, business, schimbă idei. În Japonia sunt băi publice – ca nişte aquaparkuri, deoarece mulţi japonezi nu-şi permit să aibă băi în case. Acolo imobilele sunt foarte scumpe. Imaginaţi-vă în Tokio un apartament de 55 mp, cu două camere, care costă peste jumătate de million de euro. Un apartament cu trei camere depăşește 730.000 euro. Veniturile nu sunt colosale, în jur de 1.500 euro”.

Încă din prima zi a târgului de tehnologie, Florin Balint a participat la expuneri făcute de oameni de afaceri japonezi aflaţi în managementul unor companii. „A fost o prezentare a directorului Sony care, foarte deschis şi fair, ne-a prezentat situaţia economică şi de perspectivă a Japoniei. Un american care de 25 de ani lucrează în consultanţă şi vânzări în Japonia a vorbit deschis despre modul în care poţi face business cu japonezii. Am aflat astfel că economia japoneză e de 25 de ani într-o stagnare, datorită modului de lucru tradiţional în care marile corporaţii coordonează totul şi fiindcă totul este concentrat pe manufactură. Japonezii nu au avut o creştere a PIB-ului de 25 ani. Ba, mai mult, japonezii vor avea, datorită condiţiilor economice şi a îmbătrânirii populaţiei, o foarte drastică scădere a PIB-ului, dacă nu schimbă ceva. E ca un lanţ al slăbiciunilor…

Muncind enorm – am văzut oameni care plecau la 8:00 dimineaţa la muncă şi se întorceau la 22:30 – dar fără valoare adăugată mare, la care se adaugă grija pentru social, pentru copii, pentru bătrâni, toţi aceşti factori conduc la stagnare economică… În acelaşi timp, am aflat de la consultantul american că e o mare opotunitate să faci de-acum încolo afaceri cu Japonia. Aceasta fiindcă se deschide piaţa. Începând cu toamna anului trecut, ca străin poţi deschide firme, filiale în Japonia. Pentru prima dată, marile concerne şi companii alocă mari fonduri pentru a dezvolta B2B”, explică orădeanul.

Relaţiile cu japonezii sunt îngreunate de faptul că nu cunosc limba engleză, cu excepţia celor care sunt în topul managementului firmelor. „Comparativ cu Europa, japonezii sunt pe anumite segmente de IT cu 5 ani în urmă. Şi aici vorbim de aplicaţii software pe anumite domenii şi de gestionarea bazelor mari de date. Putem să vorbim în aceiaşi termeni şi despre securitatea cibernetică, unde e mult de lucru”, consideră Florin Balint.

Într-o altă zi, orădeanul a participat la vizite de lucru la Panasonic Matsushita, NTT, Asial, Nec. Acolo a putut să ia îndeaproape pulsul departamentului de Resurse şi Dezvoltare, dar şi să afle strategiile de viitor ale acestor coloşi. „Companiile care lucrează în IT au, din acest an, mari oportunităţi în a lucra cu companii japoneze, în special pe dezvoltarea de software. Din aceste vizite şi întâlniri am înţeles că sunt concentraţi pe piaţa din Asia şi America, şi din acest punct de vedere e foarte greu să atragi companii japoneze în Europa, dar nu imposibil, atât timp cât există piaţă şi un deal de la un milion de dolari în sus”. În cadrul târgului, Florin Balint spune că a avut întâlniri şi cu reprezentanţii unor concerne: Toshiba, Omron, Fujitsu, dar şi cu companii mai mici, care dezvoltă soluţii de nişă IOT.

„Noi, cei de la Solar Eco System, avem avantajul închegării unor relaţii locale care pot ajuta pe oricine este interesat de relaţii de business cu Japonia să aibă un contact. Ca membru UNPR, FPB, am avut întâlniri cu asociaţia patronală care promovează IT-ul în Japonia. Am identificat oportunitatea de a accesa fonduri comune EU – Japonia H.20.20.”, a concluzionat Florin Balint.