Recent, aşa-numitul Grup de ANTIfracturare hidraulică a emis în spaţiul public o scrisoare deschisă, adresată prefectului Claudiu Pop. Din acest grup fac parte unii dintre cetăţenii care au protestat pe 4 aprilie împotriva exploatării gazelor de şist în Bihor, prin metoda fracturării hidraulice. Atunci, un grup constituit ad-hoc i-a înmânat prefectului Pop o hârtie cu doleanţele nemulţumiţilor, adresată Guvernului şi „înregistrată la Instituţia Prefectului Jud. Bihor sub nr. 2512/04.04.2013”. Laura Turdean, membră Ecotop Oradea, a transmis pe adresa redacţiei scrisoarea deschisă, prin care Grupul îşi exprimă dezamăgirea că, deşi „au trecut aproape două luni de atunci, dar nu am primit niciun răspuns”. „În piaţă aţi promis deschidere totală asupra analizării acestui subiect ce preocupă comunitatea noastră şi nu aţi ezitat să jucaţi rolul conducătorului ce îşi pleacă urechea la nevoile şi solicitările celor pe care îi conduce. Din reacţia, mai exact, lipsa totală de reacţie şi indiferenţa cu care aţi tratat această solicitare, înţelegem că dumneavoastră sunteţi dispus să-i ascultaţi pe bihoreni doar când presa este de faţă, într-un exerciţiu ieftin de imagine”, i se scrie prefectului. De altfel, Grupul de ANTIfracturare hidraulică îl pune pe Claudiu Pop pe acelaşi palier cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul Mediului, Rovana Plumb, reţinându-se „din comportamentul dumneavoastră că nu doriţi altceva decât să puneţi în practică planurile sinistre (exploatarea gazelor de şist, demararea proiectului Roşia Montană) ce vor arunca România într-un dezastru ecologic cu repercusiuni ireversibile”.
Răspuns – citat din alţii
Prefectul a reacţionat la scrisoarea deschisă, luni. Din start, petiţionarilor li se transmite că nu au lăsat nicio adresă de contact şi că autorizaţia pentru miting era eliberată către Asociaţia Ecotop, „nicidecum pentru Gruparea de Antifracturare Hidraulică Oradea”. Prefectul Claudiu Pop a ales să răspundă scrisorii deschise, transmiţând, pur şi simplu, câteva precizări primite de la preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu. Se insistă asupra faptul că în acordul de concesiune pentru perimetrul EX-4 Tulca, aprobat prin HG, apare doar programul pentru explorări, şi că dezvoltarea-exploatarea hidrocarburilor va fi făcută în funcţie de ce se va găsi în subsol. Încă o dată, guvernanţii arată că acel acord nu se referă la gazele de şist, ci la orice hidrocarburi. Deci, este valabil şi în cazul descoperirii gazelor de şist.
De asemenea, se arată că un articol din acordul petrolier „este dedicat în întregime protecţiei mediului şi managementului riscului, precizându-se că operaţiunile se vor desfăşura doar în amplasamentele prevăzute de actele de reglementare, fiind restricţionate ariile protejate, albiile minore ale cursurilor de apă şi cuvetele lacurilor, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologice ale captărilor de apă. Restircţionarea a fost asumată şi înţeleasă de titular”.
În fine, cetăţenilor îngrijoraţi li se mai transmite că, în final, lucrările de construcţii pe perimetrul concesionat vor trebui autorizate de Consiliul Judeţean şi Primărie, acestea eliberând certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. „Autorităţile administraţiei locale sunt informate prealabil de intenţia titularului de a executa o lucrare, urmând să analizeze dacă este oportună aprobarea emiterii autorizaţiei de construire. Operaţiunile petroliere nu se pot executa fără a fi autorizate de autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului, astfel încât echilibrul între sistemul socio-economic şi potenţialul natural al spaţiului rural din zona de Sud şi Sud-Vest a judeţului Bihor nu va fi perturbat de efectuarea unor astfel de operaţiuni”, mai scrie şeful ANRM, pe care-l prefectul de Bihor îl citează în răspunsul său.
Citiți principiile noastre de moderare aici!