Explorări repetate, începute în 1964, au arătat că în zona Oradea – Sânmartin – Aleşd nu sunt „acumulări semnificative de hidrocarburi convenţionale. Acordul petrolier a fost dat în mod evident pentru identificarea hidrocarburilor neconvenţionale, respectiv gaze de şist”. Aceasta este opinia susţinută de reprezentanţii Transgex, firmă titulară a mai multor licenţe de explorare/exploatare a apei geotermale. Pusă în faţa faptului împlinit, conducerea societăţii refuză, în continuare, să iasă în plublic pentru a apăra resursa geotermală. Unica luare de poziţie este un mesaj de două pagini, trimis postului local de radio, Transilvania.
Peste pungile geotermale
„Perimetrele Tria, Băile Felix, Tulca, pentru care acordurile au fost publicate în Monitorul Oficial, au fost concesioate fără acordul Transgex SA(titularul licenţelor în perimetrele cu ape geotermale), încălcându-se, astfel, prevederile legale”, se arată în luarea de poziţie semnată de Alin Iacobescu, directorul general al Trangex SA.
Conform Legii Minelor, acest acord era obligatoriu, cum obligatorie este şi respectarea zonei de protecţie hidrogeologică. Ambele au fost omise de Guvern, la concesionarea perimetrelor pentru hidrocarburi, către firma NIS, subsidiară a grupului rusesc Gazprom.
Transgex insistă că prospecţiunile – forajele sau investigarea seismică, nu periclitează pungile de apă geotermală. Îngrijorarea cea mai mare e dată de rezultatele acestor căutări: „dacă sunt puse în evidenţă roci argiloase, purtătoare de hidrocarburi neconvenţionale (gaze de şist), situate în zona acviferelor termale şi încep lucrări de exploatare prin fracţionari hodraulică, acestea au caracter puternic invaziv în hidrostructurilor care cuprind aceste acvifere şi pot conduce la periclitarea sau compromiterea acestora.”
Cel mai pesimist scenariu de exploatare este dacă „şisturile argiloase purtătoare de hidrocarburi neconvenţioale constituie ecranele impermeabile ale colectoarelor de apă geotermală”. Injectarea amestecului de apă cu nisip şi zeci de subtanţe chimice, sub presiune de până la 100 de atmosfere, duce la „dezechilibrul hidrostructurii şi poluarea chiică a ape”.
Băile Felix
Ceea ce s-a concesionat către NIS ca perimetrul EX-3 Băile Felix cuprinde o zonă extinsă până spre Estul Aleşdului, Nordul Oradiei şi la Vest e mărginit de graniţa cu Ungaria. În subteran sunt depistate două pungi de apă geotermală – una mai caldă (max. 105 grade)de mare adâncime (max. 3.500m), exploatată pentru Oradea, Livada şi Aleşd şi una de adâncime mică şi mai rece (sub 40 de grade, la adâncimi de 20-10 m), exploatată în Felix şi 1 Mai.
„La acordarea perimetrului EX-3 Băile Felix nu s-a ţinut seama că se suprapune peste perimetrul de protecţie hidrogeologică „Oradea – Băile Felix – 1 Mai – Livada – Sântandrei” instituit pentru protejarea celor două acvifere, încălcându-se astfel, prevederile legale”, se precizează în mesajul Transgex.
Faţă de precizarea celor de la NIS cum că ei nu caută gaze de şist ci gaze convenţionale şi ţiţei, Transgex zice că forajele anterioare nu au relevat asemenea resurse şi insistă că Guvernul a dat zona pentru gaze de şist.
Resursă distrusă
„În acest areal există un singur pachet de şisturi argiloase, situat la adâncimi mai mari de 2.000 de m şi constituie ecranul etanş din acoperişul acviferului termal de mare adâncime. O eventuală intervenţie la nivelul acestei formaţiuni prin fracţionare hidraulică ar conduce la distrugerea acviferului de sub Oradea. Apa termală poluată chimic nu se va mai putea extrage în condiţii normale şi nu se va mai putea folosi pentru necesităţile oraşului. Acviferul din felix va fi afectat indirect, soluţia injectată va migra ascensional spre suprtafaţă”, este concluzia celor de la Transgex, cu angajamentul că va depune eforturi pentru măsuri responsabile de protecţie a acviferelor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!