Abordarea Primăriei Oradea în materie de strategie termică municipală nu este înţeleasă de mai mulţi lideri politici locali. PDL Bihor, prin vocile lui Ştefan Seremi şi Dorin Corcheş, a criticat în câteva rânduri insistenţa administraţiei Bolojan de a retehnologiza CET, prin renunţarea la cărbune şi trecerea exclusivă pe gaz. Nici preşedintele UDMR Bihor, Kiss Alexandru, nu s-a arătat a fi un susţinător al strategiei susţinută intens de Marcel Boloş şi îmbrăţişată şi de primarul Bolojan.
Iată însă că nici în sânul Uniunii Social-Liberale (USL) strategia Primăriei conduse de PNL nu e agreată de toţi. În decembrie, fostul viceprimar Gheorghe Carp avansa o propunere interesantă. Carp nu-şi doreşte ca Oradea să fie ultradependentă de preţul gazului, influenţat semnificativ de Moscova. Recent, şi preşedintele PSD Bihor, senatorul Ioan Mang, ne-a relevat obiecţiile sale cu privire la această strategie, care are la bază co-generarea electricităţii şi a agentului termic, într-o centrală pe gaz. Mang ar dori un CET care să folosească atât cărbunele, cât şi apa geotermală, alături de gaz. Interesant, deşi subiectul este deja în agenda publică de mai multă vreme, Mang ne transmitea că această problemă nu a fost discutată la nivel politic, în cadrul USL. Semn că decizia a fost luată exclusiv în Primărie.
În 2011, preţul gazelor a crescut cu 18% la agenţii economici, iar de la 1 ianuarie tariful a crescut cu alte cinci procente. Populaţia nu resimte aceste scumpiri, din cauza reglementărilor protecţioniste ale statului român, venite în sprijinul populaţiei. Agenţia Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE) stabileşte în mod diferit preţul gazelor, pentru populaţie, respectiv agenţi economice. Populaţia e favorizată, deoarece preţul e stabilit luându-se în calcul preţul gazelor de provenienţă internă în proporţie de 91,5%, iar gazele de import, aduse exclusiv din Rusia – mult mai scumpe – au o pondere de doar 8,5% în calculul preţului facturat populaţiei. În schimb, firmele resimt din plin orice scumpire a gazului rusesc de import. Aceasta deoarece preţul gazului pentru firme e calculat după alte ponderi: 67% e ponderea preţului pentru gazul intern, iar 33% reprezintă ponderea gazului rusesc. De aceea, mediul economic resimte orice scumpire a gazului de import. Şi a resimţit-o acut în 2011. Cum UE, FMI şi chiar Washington cer insistent României să liberalizeze piaţa energiei, până în 2015, peste câţiva ani populaţia ar putea fi lipsită de orice formă de protecţionism statal. Iar ştirile de dată recentă din sectorul economic arată că nu întotdeauna concurenţa scade automat şi preţul…
Acesta este contextul în care municipalitatea orădeană a preferat să marşeze pe o retehnologizare a CET, prin trecerea pe gaz, incluzând aici şi reabilitarea a 17 kilometri de magistrală. S-a motivat că o retehnologizare pe cărbune ar fi fost prea scumpă şi că trebuia rezolvată urgent problema de mediu, deoarece altfel UE va aplica penalizări.
Iniţial, proiectul pe gaz costa 77,7 milioane de euro şi prevedea o centrală în cogenerare, pe gaz, cu o putere de 18 MW. 50% reprezintă contribuţia UE, 45% contribuţia statului român şi 5% contribuţia municipalităţii. Însă, recent edilii au modificat proiectul, hotărându-se achiziţionarea unei centrale pe gaz cu o turbină de 40 MW, suplimentând costurile proiectului cu 40 milioane de euro. La această sumă, însă, Primăria va trebui să contribuie în mod egal cu UE. Adică cu 20 milioane de euro.
Teoria edililor
Primarul Bolojan şi Marcel Boloş – cel care a coordonat preoiectul retehnologizării pe gaz – mizează pe producţia masivă de curent electric, care ar fi vândut inclusiv către firmele ce ar putea activa în parcurile industriale din Oradea. Aceasta pentru că, având azi un grad de ocupare de aproape 50% în primul parc industrial, Primăria mai plănuieşte alte două asemenea platforme industriale. Scenariul municipal prevede un CET mare furnizor de electricitate către parcurile industriale, mizându-se, aprioric, pe succesul proiectelor industriale ale primarului şi pe faptul că respectivele firme vor accepta bucuroase condiţiile Primăriei Oradea. Producând o mare cantitate de energie electrică şi, deci, beneficiind de o importantă resursă financiară, CET ar putea, în teorie, să livreze orădenilor şi în continuare o energie termică la un preţ suportabil. Doar că Electrocentrale are nevoie de o plajă largă la clienţi nu doar pentru electricitate, ci şi pentru agent termic.
Tot scenariul municipal poate fi sustenabil în teorie, dar este vulnerabil din cauza unui element esenţial, pe care municipalitatea nu-l poate controla: este vorba chiar despre preţul materiei prime – preţul gazului. Dacă gazul va continua să se scumpească – şi inclusiv strategia energetică naţională previzionează o asemenea evoluţie – Primăria Oradea va avea probleme, atât cu furnizarea curentului electric, cât şi cu menţinerea clienţilor la agentul termic. Cu tot cu măsurile de întărire a monopolului CET în Oradea şi în ciuda unei eventuale extinderi a societăţii Primăriei în zona limitrofă. De aceea, strategia energetică a Oradea seamănă cu principiul dominoului.
CĂLIN CORPAŞ
Ioan Mang vrea solutii combinate la CET Oradea
Monopolul CET, cerut de gaz
Strategia Romaniei evita gazul
Citiți principiile noastre de moderare aici!