Astfel, deşi în primăvara acestui an autoritățile românești au identificat nouă produse din coşul comun al celor 29 de sortimente alimentare comercializate atât în România cât şi în statele UE care prezentau standarde calitative duble, au refuzat să dea curs demersului său de a face publice denumirile comerciale ale acestora, cu riscul de a pune în pericol sănătatea consumatorilor.

„Răspunsul, transmis sub semnătura preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de secretar de stat, a fost departe să mă mulţumească: deşi informaţiile mele erau confirmate, cele 9 produse „incriminate” erau înşiruite doar cu denumirea sortimentului, iar denumirea comercială, respectiv brandul şi producătorul, erau trecute „la secret”, sub pretextul imperativ al unor paragrafe ambigue din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, a precizat parlamentarul bihorean.

Mai mult, deşi Comisia Europeană a făcut recent publice rezultatele propriei campanii de testare, în care au fost analizate circa 1.400 de produse alimentare comercializate în 19 state membre ale UE, aproape 10% dintre acestea având o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică, iar alte peste 20 % dintre produsele eşantionate prezentau o compoziție diferită, în pofida faptului că ambalajul era similar, deputatul liberal a constatat că, paradoxal, România nu s-a numărat printre ţările care au participat la această campanie de anvergură, semn că informaţiile despre piaţa internă sunt ţinute, în continuare, sub cheie.

Ghilea a ajuns la concluzia că dublul standard al alimentelor este tratat cu dublă măsură de către autorităţile române cu atribuţii în siguranţa alimentelor. Acestea par să înțeleagă greu că legislația UE interzice comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, dacă acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite.