În tot județul se va colecta pe cinci fracții de gunoi. Teoretic, se termină cu haiducia, iar rezultatele ar trebui să înceapă să se vadă: județul Bihor ar trebui să fie mai curat, fără deșeuri aruncate te miri pe unde. Niciun consumator din Bihor nu ar trebui să rămână fără salubrizor care să-i preia și să-i factureze gunoiul produs.

Directorul ADI Ecolect, Bujor Chirilă anunță că în prima parte a anului 2020, tot sistemul de management integrat al deșeurilor va deveni operațional, în județul Bihor. Este vorba despre acel mega-proiect de peste 50 de milioane de euro, finanțat prin POS Mediu, anii trecuți, și adus cu greu în faza licitațiilor.

Până vineri, 16 august se așteaptă ofertele pentru fiecare din cele șase zone ale județului, ce-și vor primi fiecare propriul operator zonal de salubritate. Este vorba despre zonele Beiuș, Marghita, Aleșd, Salonta, Săcueni și zona din jurul Oradiei. Primăria Oradea a demarat, separat, licitația pentru desemnarea noului salubrizor.

Pentru Oradea, termenul de depunere a ofertei este 14 august, iar valoarea estimată a contractului pe municipiu este de circa 481 milioane de lei. În restul județului, este vorba despre 210 milioane de lei, iar pentru stația de tratare mecano-biologică din Oradea, 6,4 milioane de euro. Contractele vor fi semnate pe opt ani.

Bujor Chirilă anunță că se va implementa principiul „Plătești cât arunci”. Încă de anul viitor, în Oradea, pe sacii pentru gunoiul menajer și pe cei pentru gunoiul bio-degradabil vor fi aplicate coduri-bară, ce vor fi citite de salubrizor, pentru a determina numărul de saci aruncați de client și, astfel, să plătească în consecință. În județ, sistemul ar urma să fie implementat abia din 2021, anunță Chirilă, omul care va superviza tot sistemul județean de salubritate.

2020 – anul marilor provocări: salubrizori noi, 5 fracții, pubele și pungi

Se va colecta pe cinci fracții: hârtie-carton, plastic, sticlă-metal, rezidual (menajer) și deșeu bio-degradabil. Colectarea se va face din ușă în ușă, la case, respectiv prin platformele de colectare separată a deșeurilor, la blocuri, anunță Bujor Chirilă, directorul ADI Ecolect, entitatea ce va superviza funcționalitatea sistemului, la nivel județean.

Cele cinci fracții de deșeuri vor fi preluate de la populație în pubele de 120 de litri. Dar, spune directorul ADI Ecolect, se dă posibilitatea primăriilor să hotărască dacă e oportun să se pună la dispoziția cetățenilor și pubele mai mici, de 60 sau chiar 40 de litri. De asemenea, sacii pentru deșeul menajer și cel bio-degradabil vor avea coduri-bară, ce vor putea fi scanate, pentru a pune în practică principiul „Plătești cât arunci”. În Oradea, din 2020, în restul județului, din 2021, promite Chirilă.

Molozul, o migrenă perenă

Tot de anul viitor, se intenționează ca în fiecare zonă din Bihor (Oradea, Marghita, Săcueni, Aleșd, Beiuș, Salonta) să existe câte un punct de colectare a deșeurilor electronice și voluminoase (mobilă, cauciucuri, etc.). Mai puțin molozul rezultat din construcții, care rămâne deocamdată în gestiunea primăriilor.

Chit că în multe din primăriile bihorene se constată ori incompetența, ori dezinteresul de a rezolva această problemă rușinoasă, a molozurilor ce sluțesc din cale afară superbele peisaje bihorene.

„Se dorește ca fiecare ADI să fie beneficiarul a cel puțin unei stații de concasare, unde să fie dus molozul. Deocamdată nu avem o soluție, deoarece nu este problema operatorului de salubritate, ci a primăriilor. Dar, în perspectivă, se pune problema de a fi preluată de către noi.

Una dintre ideile pe care le am este ca, din momentul în care devenim operaționali, să avem o structură care să urmărească aceste lucruri. Azi este problema exclusivă a primăriilor, dar nu ne facem că nu vedem. Avem în vedere și instalații de reciclare ale plasticului și sticlei. Dorim să închidem circuitul, pentru ca Bihorul să aibă un SMID performant”, transmite Bujor Chirilă.

Probleme cu RER și Rosal

RER Vest și Rosal București au contestat licitația lansată de ADI Ecolect, în urma căreia fiecare zonă din județ + municipiul Oradea vor avea noi contracte cu operatori de salubritate, valabile opt ani. În cele din urmă, licitația și-a urmat cursul și în 19 august se vor deschide ofertele.

Directorul ADI Ecolect a cerut salubrizorilor să depună oferte în două variante: atât în varianta de taxă pe care o vor colecta primăriile, cât și în varianta de tarif pe care salubrizorii îl vor percepe direct populației și persoanelor juridice. Varianta cu taxa colectată de primării minimalizează riscul ca salubrizorii să se trezească fără clienți, având în vedere faptul că, din păcate, în mediul rural sunt destui bihoreni care nu sunt obișnuiți să plătească salubrizarea.

Se desfășoară o licitație și pentru delegarea gestiunii la stația de tratare mecano-biologică (MBT) de la Oradea, cu termen de depunere a ofertei pentru 22 august 2019. „Ne propunem să desemnăm până la sfârșitul lunii septembrie, iar până în 15 octombrie să putem semna contractul, dacă nu există contestații.

Ne-am propus ca la începutul anului 2020, întregul SMID să devină operațional”, anunță Bujor Chirilă, director ADI Ecolect. După semnarea contractelor, operatorii de salubritate vor avea un termen de mobilizare de trei luni.
Directorul ADI Ecolect anunță că în toamnă va demara o campanie de conștientizare și formare a populației în ceea ce privește colectarea separată, la sursă.

Ce presupune SMID

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în Bihor include:

• O staţie de tratare mecano-biologice (MBT) la Oradea;
• Patru staţii de transfer al deşeurilor la Beiuş, Marghita, Salonta şi Săcueni, precum şi achiziţionarea mijloacelor de transport a deşeurilor reziduale;
• Trei staţii de sortare a deşeurilor la Beiuş, Marghita şi Salonta;
• Echipamente mobile de colectare a staţiei de sortare Valea lui Mihai şi staţia de transfer Aleşd;
• Închiderea celor opt depozite de deşeuri neconforme din Oradea, Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd, Săcueni, Ştei şi Valea lui Mihai.