Horthy-ism de import la Paleu

Sesizată de Institutul Naţional «Elie Wiesel», Prefectura Bihor nu a putut constata decât un „vid legislativ” în cauză. Interesant este că episcopul reformat Csury Istvan consideră regretabilă situaţia de la Paleu dar susţine că „nu are puterea” de a interzice amplasarea unor astfel de monumente în propriile parohii.

Pastorul îl prezintă pe Horthy Istvan ca luptător anti-comunist, omiţând faptele „neeroice” ale tatălui său.

Contactat telefonic, pastorul Katona Janos din Paleu s-a ferit să ne comenteze situaţia. „Un ziar de limba română nu mi-a cerut părerea iar altul mi-a strâmbat declaraţia. Citiţi în Bihari Naplo şi Reggeli Ujsag, că mi-au notat bine vorbele, în articolele de la dezvelirea bustului (18 ianuarie – n.red.)”, ne-a îndemnat păstorul reformat.

Totuşi, l-am întrebat pe pastor dacă nu se putea alege un alt martir din armata ungară sau mai mulţi, la fel ca grupul statuar de lângă biserică. „Eu n-am vrut să supăr pe nimeni, faţa bustului se vede doar din curtea bisericii. Statuile din lemn din afară pot închipui orice personaj istoric. Aşa am vrut, ca maghiarii, românii, cehii sau germanii să îşi închipuie un erou al lor, care le place”, ne-a răspuns Katona Janos.

Dar iată cu ce declaraţie apărea pastorul Katona Janos, în presa de limba maghiară, pe 20 ianuarie (Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului): „Este o zi emblematică pentru comunitate, fiindcă într-un final reuşim să avem un bust în memoria celor care s-au jertfit pentru ţară în război ca să ne salveze de la urgia roşie. Unul dintre ei a fost Horthy Istvan, care şi-a dat viaţa în lupta contra comunismului. Noi, urmaşii lui de diferite generaţii, nu mai putem face altceva decât să-i cinstim memoria prin acest gest”.

Prefectura, sesizată

Claudiu Pop ne-a confirmat miercuri că Prefectura Bihor a fost sesizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” privind situaţia de la Paleu.

„Din câte au studiat juriştii noştri, nu se încalcă nicio lege în vigoare. M-am consultat şi cu directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, care a observat un vid legislativ şi vom cere şi un punct de vedere al Ministerului. Cam atât pot spune deocamdată”, ne-a declarat miercuri prefectul Claudiu Pop.

Lacună legislativă

La rândul său, directorul Lucian Silaghi de la Direcţia de Cultură ne-a explicat că Legea 120/2006 reglementează condiţiile amplasării unui „monument de for public” doar pe domeniul statului nu şi pe domeniul privat.

„Am trimis la Ministerul Culturii o adresă cu propunere de modificare a Legii 120/2006 pentru extinderea documentaţiei şi pe terenuri private”, ne-a declarat Silaghi, care a fost de acord însă că o astfel de reglementare ar fi greu de gestionat privind monumentele funerare.

Silaghi a mai amintit că în ce priveşte personajele a căror comemorare e strict interzisă prin lege, amplasarea unor monumente chiar şi pe terenuri private intră automat în atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Episcopul Csury Istvan: „S-a greşit la biserica Paleu”