În cursul nopții de sâmbătă spre duminică, 11 – 12 aprilie, puțin înainte de miezul nopții, mii de credincioși ortodocși și greco-catolici au luat cu asalt orașul pentru a ajunge la bisericile pe care le frecventează. În ciuda temperaturilor scăzute, sute de credincioși au asistat la slujbe chiar și din exteriorul lăcașurilor de cult.

Așa cum Bihon.ro a mai relatat, la fel ca în fiecare an, premierul Ilie Bolojan a fost prezent la slujba de Înviere care s-a desfășurat la biserica Parorhiei Ortodoxe „Duminica Sfinților Români” din Sânmartin.

Pentru credincioși, Paștele are o încărcătură spirituală profundă, fiind asociată cu ideea de renaștere, speranță și consolidarea credinței. În acest context, familiile se reunesc pentru a celebra împreună, iar tradițiile pascale sunt păstrate cu grijă și transmise din generație în generație, a relatat Digi24.

Semificația religioasă a Paștelui

Considerat momentul central al credinței creștine, Paștele este sărbătoarea care marchează Învierea lui Iisus Hristos și reafirmă legătura dintre Dumezeu și om.

Termenul „Paște” este tradus „trecere”, acesta (termenul „Paște” – n.red) provenind din tradiția ebraică. Traducerea face referire la trecerea Mării Roșii de către poporul evreu, spre pământul făgăduinței, precum și la trecerea la o nouă existență, conturată de Hristos prin jertfa și Învierea Sa.

Semnificația acestei zile este asociată cu triumful vieții asupra morții, al luminii asupra întunericului și al binelui asupra răului. Dincolo de dimensiunea religioasă, sărbătoarea capătă valențe spirituale profunde, reunind comunitățile și consolidând legătura dintre tradiție și prezent, într-un cadru marcat de solemnitate și comuniune, a mai scris sursa menționată anterior.

Tradiții în ziua de Paște

De-a lungul timpului, românii au păstrat numeroase tradiții cu o puternică încărcătură simbolică, transformând astfel sărbătorile pascale într-un moment dedicat reflecției, apropierii sufletești, precum și bucuriei timpului petrecut în familie.

Sfânta Lumină

Unul dintre cele mai importante momente ale Paștului este primirea luminii sfinte, care este considerată ca fiind un simbol al biruinței lui Hristos asupra morții, precum și al renașterii spirituale. În noaptea de Paște, la miezul nopții este oficiată slujba religioasă, în cadrul căreia credincioșii primesc lumina adusă din Sfântul Altar. După slujbă, Lumina este dusă în locuințe și aprinsă în case, aceasta fiind percepută ca un semn al credinței, al protecției și speranței. În același timp, Sfânta Lumină amintește și de miracolul Învierii.

Masa de Paște

Masa de Paște constituie un alt moment central al sărbătorii, aducând împreună membrii familiei după perioada Postului Mare. Preparatele tradiționale ocupă un loc esențial pe masa festivă – pasca, friptura de miel, drobul, cozonacul și ouăle roșii – fiecare având o semnificație simbolică aparte. În numeroase comunități, înainte de a fi consumate, aceste alimente sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, primind binecuvântarea preotului și conferind astfel mesei o dimensiune sacră, a mai scris Digi24.

Ciocnitul ouălor

Ciocnitul ouălor, obicei practicat în ziua de Paște, este unul dintre cele mai răspândite și iubite obiceiuri pascale din România. Participanții aleg câte un ou vopsit, iar pe urmă îl lovesc de cel al partenerului, încercând să îl păstreze fără să se spargă. Conform tradiției, cel care ține în mână oul care nu s-a spart este considerat norocos și protejat pe parcursul întregului an. Obiceiul mai include și salutul pascal „Hristos a înviat!” și „Adevărat a înviat!”.