În timp ce avocatul este acuzat de înșelăciune în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, camătă și exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, notarul Szász Dénes a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu.

Prin decizia dată la data de 18 februarie, Curtea Supremă a admis o contestație a Parchetului Curții de Apel Oradea și a stabilit că neregularitățile rechizitoriului au fost remediate de procurori. Anterior, la 21 august 2024, Curtea de Apel Oradea arătase exact contrariul și dispusese restituirea dosarului la Parchet, pe motiv că „procurorul nu a respectat obligația de a regulariza actul de sesizare”. În prezent este așteptată motivarea deciziei ÎCCJ, după care Curtea de Apel Oradea va desemna completul ce va judeca dosarul.

Parchetul: avocatul „a acționat într-o poziție de maximă credibilitate”

Prin rechizitoriul emis la 31 ianuarie 2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea îl acuza pe avocatul salontan Sallak István că, în perioada noiembrie 2016 – august 2021, ar fi indus în eroare 10 persoane, multe dintre ele vulnerabile, fără ocupație stabilă și cu educație precară.

Unele ar fi apelat la el pentru probleme juridice, iar altele pentru a le împrumuta cu bani. Motivând că sunt necesare pentru rezolvarea situațiilor, avocatul le-ar fi cerut acestora acte de stare civilă și documentele clădirilor pe care le dețineau, iar în unele cazuri oamenii ar fi semnat documente pe care nu le înțelegeau. În fapt, susțin procurorii, Sallak ar fi urmărit să obțină proprietatea, pentru el sau pentru persoane din anturajul său, asupra unor imobile din Salonta și Oradea.

„(Sallak István – n. red.) s-a folosit de calitatea sa profesională, a acționat într-o poziție de maximă credibilitate, încasând și onorarii pentru serviciile pe care pretindea că le îndeplinește pentru persoanele vătămate”, se arată în extrasul din rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Oradea, pus la dispoziție la solicitarea Jurnal bihorean.

Anchetatorii au explicat că avocatul Sallak ar fi fost sprijinit de salontanii Alexandru Farkas, zis „Boni”, acuzat de șantaj, și Lóránd Farkaș, zis „Poț”, trimis în judecată pentru înșelăciune, dar și de secretara sa, Marița Benea, acuzată de înșelăciune, fals în declarații, instigare la fals intelectual.

În plus, Sallak István ar fi colaborat cu trei notari, printre care Szász Dénes Albert. În acest fel, au arătat procurorii, ar fi fost realizată „o scindare a autentificării actelor ce ar fi avut o succesiune logică de continuitate, făcând dificilă orice acțiune civilă ce ar fi putut fi inițiată de către victime”.

Chiriaș în propriul apartament

Printre păgubiți s-a numărat un salontan care a apelat la Sallak în 2016 pentru a-l ajuta cu o curatelă pentru fiii săi minori, de care avea nevoie pentru vânzarea unui apartament. Pe motiv că așa trebuie procedat, i s-ar fi dat să semneze o promisiune că-i va vinde imobilul lui Sallak István în schimbul a 12.000 de euro, dar și un contract prin care urma să achite chirie pentru apartamentul pe care dorea să-l înstrăineze.

Ulterior, bărbatul ar fi renunțat la vânzarea locuinței, dar după doi ani a aflat că este executat silit pentru o presupusă chirie în valoare totală de 8.500 de lei pe care ar fi trebuit să o achite avocatului.

Procurorii au arătat că o altă victimă, care ar fi primit în 2017 de la Sallak István un împrumut de 5.000 de euro, a pierdut o casă de 45.000 de euro, pe care o oferise ca garanție.

În iunie 2018, un salontan care a închiriat un chioșc metalic unui bărbat și-a pus semnătura pe o procură emisă de un notar din Oradea, crezând că semnează un contract de închiriere. De fapt, chiriașul primea dreptul de a vinde atât chioșcul, cât și locuința salontanului. Procurorii susțin că, deși în august 2018, păgubitul s-a dus la notarul Szász Dénes Albert și i-a cerut să anuleze procura, acesta din urmă ar fi înregistrat revocarea actului în Registrul naţional de evidenţă a procurilor abia la sfârșitul lunii septembrie a aceluiași an. Conform anchetatorilor, între timp avocatul Sallak ar fi întocmit un act prin care urma să dobândească imobilele păgubitului de la cel care luase chioșcul în chirie.

Garanție: jumătate din apartament

În rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Oradea se arată că păgubiți au fost și doi frați care, în 2019, i-ar fi cerut lui Sallak un împrumut de 3.000 de euro, garantând cu un apartament din care o jumătate era deținută de o pensionară și fiul ei, care și locuiau acolo.

De teamă să nu piardă locuința, pensionara i-ar fi transferat 43.000 de lei secretarei avocatului Sallak, Marița Benea, bani pe care aceasta din urmă susținea că i-a achitat pentru partea din imobil pe care o cumpărase de la cei doi frați.

Părți civile în proces s-au mai constituit o persoană căreia avocatul i-ar fi cerut actele unui apartament din Salonta, cu promisiunea că o va ajuta la înființarea unei firme, dar și un orădean „căruia i s-a spus în mod mincinos că urmează să garanteze un împrumut obținut de concubina sa”.

În cazul altor 10 acuzații aduse lui Sallak István, printre care fals, uz de fals și șantaj, procurorul de caz a dispus clasarea fie pe motiv că nu există probe sau faptele s-au prescris, fie pentru că părțile s-au împăcat. Tot clasarea a fost soluția dată în cazul altor 10 suspecți.

La 26 august 2021, procurorii Parchetului Curții de Apel Oradea coordonau 51 de percheziții în acest dosar, care au vizat, printre alții, cabinetele avocatului Sallak István şi pe cel al notarului Szász Dénes. Prejudiciile cauzate prin faptele anchetate în dosar sunt estimate de procurori la aproximativ 120.000 de euro.

„Sperăm într-o soluție de achitare”

Contactat de Jurnal bihorean, avocatul Sallak István a respins acuzațiile, menționând că în acest dosar nu există nicio plângere a persoanelor vătămate. „Poliția s-a sesizat din oficiu în urma unei declarații de martor dată într-o cauză de Gyulai Sándor (cel care avea nevoie de curatelă pentru vânzarea unui apartament – n.red.), declarație care nu există fizic la dosar”, a explicat Sallak. Acesta a explicat că toate contractele la care face referire rechizitoriul au fost semnate la diferiți notari, nu la el. „E de menționat că niciun notar nu a fost învinuit pentru complicitate la înșelăciune”, a atras atenția avocatul.

La rândul său, avocatul Remus Matea, cel care îl reprezintă în dosar pe Sallak István, speră într-o soluție de achitare, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. „Nu sunt îndeplinite niciuna dintre condițiile de tipicitate ale niciuneia din infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.” Avocatul Matea a explicat că nu se aștepta ca Înalta Curte să admită contestația Parchetului, considerând că faptele nu au fost descrise corespunzător în rechizitoriu, dar a precizat că în proces vor fi readministrate toate probele. Jurnal bihorean a încercat să ia legătura și cu notarul Szász Dénes Albert, dar acesta nu a răspuns mesajelor trimise.