Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a măsurilor adoptate de Guvernul României pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de reducerea sau suspentarea activității din cauza virusului COVID-19, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 22.03 – 24.03 un sondaj de opinie cu privire la eficiența măsurilor luate de Guvern și necesitatea introducerii de noi măsuri pentru IMM-uri.

Efectele COVID-19

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 6.120 antreprenori, în proporţie de 62,9% microîntreprinderi, 20,2% întreprinderi mici, 11,1% întreprinderi mijlocii și 5,8% alte forme de organizare.

Întrebați cum au fost afectati de deciziile autorităților în lupta cu COVID-19 (răspunsuri multiple), 64.3% dintre antreprenori au precizat că li s-au redus veniturile. Celelalte efecte negative pe care antreprenorii le-au resimțit au fost: reducerea activității (50%), suspendarea activității (39,1%), diminuarea producției (16,4%), diminuarea numărului salariaților (11,7%).

63,3% dintre antreprenorii s-au arătat deschiși în a apela la măsurile economice adoptate de Guvern, în timp ce 36,7% dintre aceștia au precizat că nu vor apela la nicio măsură adoptată de executiv.

La întrebarea: „În ce măsură vă ajută măsurile economice și sociale adoptate de Guvern?”, 34,4% dintre ei au precizat că nu îi ajută deloc, 30,5% – că îi ajută în mică măsură, în timp ce 26,2% nu pot cuantifica impactul acestora în cadrul societății lor. Doar 9% dintre respondenți au precizat că măsurile economice adoptate de Guvern îi ajută în mare măsură.

Astfel, principalele măsuri ce vor fi aplicate în cadrul societăților (răspunsuri multiple), se numără: amânarea plății obligațiilor fiscale scadente pe perioada menținerii stării de urgență și încă 30 de zile de la data încetării acesteia (74%); solicitarea indemnizației de 75% din salariu de bază pentru salariații ale căror contracte de muncă au fost suspendate pe perioadă menținerii stării de urgență (46.60%); solicitarea certificatului de urgență pentru suspendarea unor obligații contractuale (33.90%); solicitarea unui credit în baza programului IMM Invest Romania cu dobândă subvenționată de către stat (25.60%).

Antreprenorii care nu vor implementa niciuna din măsurile adoptate de Guvern au răspuns că (răspunsuri multiple): sunt neclare condițiile de acordare a beneficiilor oferite de stat (46,10%); autoritățile nu vor putea face față solicitărilor venite din partea agenților economici (36,30%); nu dispun de sumele necesare pentru susținerea indemnizației de 75% prevăzută de stat pentru angajații al căror contract de muncă a fost suspendat temporar (31,30%); este o procedură laborioasă și de lungă durată (31%); măsurile nu sunt adaptate nevoilor firmei mele (29,90%).

Măsuri noi

În final, antreprenorii consideră necesară adoptarea de noi măsuri (răspunsuri multiple). 70,70% dintre respondenți vor suspendarea plății contribuțiilor sociale pe perioada stării de urgență și până la trei luni de la data încetării acesteia. De asemenea, 64,90% solicită suspendarea ratelor și dobânzilor bancare şi de leasing pe o perioadă de șase luni pentru firmele și angajații afectați de criza Covid19.

54% dintre antreprenori vor suspendarea plății impozitului pe cifra de afaceri pe perioada stării de urgență și până la trei luni de la data încetării acesteia. Suspendarea plății TVA-ului datorat, pe perioada stării de urgență și până la trei luni de la data încetării acesteia este dorită de 52,10% dintre antreprenorii chestionați.

Alți 50,30% dintre antreprenori vor transformarea somajului tehnic într-o măsură activă de ocupare, muncă flexibilă, care să presupună că deși statul susține 75% din salariu, angajatul merge la lucru în mod flexibil pentru a menține activitatea economică a companiei și societății.

Statul trebuie să facă investiții majore (minim 100 miliarde lei) în economie, consideră alți 47,60% dintre respondenți.

44,40% dintre IMM-uri solicită subvenționarea utilitătilor pentru angajații aflați în somaj tehnic și familiile lor, iar 40,50% vor extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene dincolo de perioada maximă prevăzută inițial.