În spațiul muzeal dedicat Istoriei Evreilor din Oradea, din Sinagoga Aachvas Rein de pe strada Primăriei nr. 25, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Comunitatea Evreilor din Oradea au marcat în acest an pentru întâia oară comemorarea zilei de 27 ianuarie – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Primul moment a fost cel de rugăciune, printr-o ceremonie oficiată de rabinul Comunităţii Evreieşti din Oradea, după care, Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, a subliniat faptul că evreimea comemorează pe 27 ianuarie ziua în care armata sovietică a intrat în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, zi care a fost începutul eliberării lagărelor de tristă amintire. “Este ziua în care ne amintim în primul rând sub aspect religios. Mulţi au rămas fără aparţinători, nu este cine să spună după dânşii o rugăciune de linişte sufletească şi o spunem noi. În al doilea rând, această zi este un semn de respect şi de doliu. În al treilea rând, nu putem să scoatem din cadru conjunctura. După 30 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului, după aproape 75 de ani de la terminarea celui de al doilea război mondial, în această Europă pe care am gândit-o grozavă şi cea mai bună soluţie pentru toţi, îşi scot colţii xenofobia şi antisemitismul, probleme care sunt foarte periculoase. Europa n-a învăţat prea mult din cele două războaie mondiale”, adaugă cu tristeţe Felix Koppelmann.

Cum a fost posibil?

Invitat să spună câteva cuvinte, lect. univ. dr. Florin Ardelean a precizat că nu este doar o zi tristă, este o traumă, şi nu doar pentru evrei ci pentru întreaga lume. “Eu cred că trăim ca să înţelegem. Deşi mi-am consumat foarte mult timp citind despre Holocaust mărturisesc că aproape la pas revenea o întrebare: cum de a fost posibil? Întrebarea era cu atât mai absurdă cu cât Holocaustul a fost pus la punct de poporul cu cel mai mare indice de civilizaţie şi de cultură în vremea respectivă, de poporul german, cel care l-a dar pe Goethe. Am citit foarte multe cărţi pentru a vedea ce s-a întâmplat, în care se narau evenimente absolut cumplite, de nepovestit, în care omul e metamorfozat în bestie. Cum de a fost posibil? Răspunsul final s-ar putea să nu fie convenabil. Răspunsuri inteligente şi analitice sunt foarte multe. Dar lucrurile sunt mult mai complexe. Dacă îl veţi citi pe Paul Johnson veţi vedea cum spectrul vinovăţiei devine difuz. Vinovăţia nu mai are un centru, neapărat. Pentru că Paul Johnson vorbeşte de penumbra vinovăţiei. Iar în ultimă instanţă este vorba de o covinovăţie a noastră, a tuturora. Foarte multă lume a închis fereastra, refuzând să vadă ce se întâmplă afară. Este o vinovăţie de complicitate, aşadar. Este un subiect traumatic nu doar pentru evreii care duc în spate această povară a Holocaustului, ci pentru întreaga umanitate”.

La invitaţia lui Felix Koppelmann a rostit câteva cuvinte şi prof. univ. dr. Antonio Faur. “Am să mă refer în această zi la două aspecte. Unul ce ţine de istorie şi unul ce ţine şi de atitudinea civică pe care orice cetăţean cu valori trebuie să o aibă vizavi de asemenea evenimente istorice. Holocaustul a fost un eveniment unic în istoria umanităţii pentru că acum, ca şi niciodată până atunci, nu s-a făcut distrugerea programatică a unui popor. Genocide au mai fost, au suferit şi alţii, dar Holocaust nu. Pentru că în momentul în care Germania şi-a pus acest obiectiv, a urmărit să anihileze în întregime evreii europeni. Totodată aş vrea să-i menţionez printre victimele care au căzut urii şi fanatismului nazist, pe slavi, pe ruşii prizonieri în lagărele de concentrare şi pe polonezi. Ei au căzut victime ale acestei perioade, dintre 1933 şi 1945, când din ură s-a făcut politică de stat. Prin urmare, ceea ce trebuie făcut acum pentru noi, ca cetăţeni, ar fi să ne educăm copiii altfel. Şcolii, bisercii şi familiei le revine rolul de educator”, a încheiat istoricul.

„Ambasadorii Memoriei”

Muzeograful Diana Iancu a anunţat că s-a lansat cu acest prilej proiectul „Ambasadorii Memoriei”, dedicat elevilor din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a de la liceele din Oradea. Prin acest proiect se doreşte implicarea activă pentru conştientizarea de către tineri a Holocaustului şi a factorilor implicați în eliminarea sistematică a evreilor în lagărele de concentrare, consolidarea importanței amintirii victimelor, supraviețuitorilor și a celor care au contribuit la salvarea evreilor şi conștientizarea privind pericolele mișcărilor radicale și extremiste, precum și a regimurilor totalitare. Elevii vor deveni astfel Ambasadorii Memoriei în familie, la şcoală, în societate.

Proiectul va avea mai multe etape. Mai întâi elevii vor concepe un eseu cu tema „Destinul comunităţii evreieşti şi al oraşului Oradea fără Holocaust”. Apoi vor trebui să participe la minim trei activităţi de voluntariat în Sinagoga Muzeu şi în final să realizeze un ghidaj, – inedit prin modul de prezentare, într-o viziune modernă şi mijloace tehnologice actuale.

Înscrierea liceelor se face până la în 28 februarie 2019. Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural va transmite către liceele din Oradea o adresă prin care se va aduce la cunoștință desfășurarea proiectului și detaliile regulamentului. Proiectul se va derula în perioada 1 martie 2019 – 1 iunie 2019. La final, toţi participanţii vor primi „Medalia Memoriei”. Elevii care vor obține punctajul cel mai mare vor fi premiați cu o vizită la Casa Memorială „Ellie Wiesel” – Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş, care se va organiza în perioada 15-30 septembrie 2019. Departajarea elevilor se va face în funcție de punctajul obținut în fiecare etapă. O etapă are 30 de puncte (10 puncte din oficiu), punctaj maxim 100 punte. Premianții vor fi selectați în baza punctajul obținut.

Mesaje şi lumânări

Comemorarea s-a încheiat cu aprinderea lumânărilor în memoria celor care au murit în lagărele naziste. Apoi, cei prezenţi în Sinagoga Aachvas Rein s-au îndreptat spre Copacul memoriei. În bima din centrul sinagogii a fost amplasat un copac luminat în care cei care au dorit au lăsat câte un mesaj în amintirea victimelor Holocaustului. Pe stelele lui David se putea citi, printre alte gânduri: “11.12.1943 Laurenţiu Mihai Oradea”, “Nu vă vom uita niciodată”, “Adonai binecuvântează pe Israel. Ne amintim, ca să nu se mai întâmple”. Copacul cu mesaje va rămâne în sinagogă, în semn de respect, până în 30 mai 2019.