Multe zeci de orădeni au participat, joi după-amiază, la inaugurarea aleilor unde 100 de mesteceni spun 100 de povești de dor și de tristețe. Pentru oraș, este o mică pădure, un colț din Parcul Salca, unde trecătorii se vor putea odihni la umbră. Pentru cei care au ales să adopte un arbore și să își lege de acesta poveștile de dor de cei dragi, dispăruți, va fi un loc de reculegere în tihnă. În această atmosferă s-a consumat și momentul inaugural – jumătăți de zâmbete nostalgice, voci scăzute, îmbrățișări consolatoare. Tristeți și dureri mai vechi, poate uitate, care și-au făcut loc din nou, în viețile persoanelor rămase să-i pomenească pe cei care nu mai sunt printre noi. Multe fețe împietrite în zâmbete dincolo de care amintirile trebuie să fi dat năvală. Sentimente amestecate: tristețea de a nu-i mai avea aproape pe cei care ți-au completat viața, recunoștința că i-ai avut și umbra de mândrie că ai făcut ceva pentru ca amintirea lor să dăinuie cât mai mult.

„Nu putem să facem nimic. De adus înapoi, nu îi putem aduce înapoi. Dar mai e totuși ceva ce putem face și asta e să le ținem amintirea vie pentru cât mai mult timp. Am văzut aici oameni care au mai plantat copaci și la Lugoj. Sunt atât de multe comentarii ale prietenilor pe site, ale prietenilor care povestesc despre omul acela drag. Și asta înseamnă că, încă un pic, ținem amintirea vie”, le-a spus Melania Medeleanu, ințiatoarea proiectului „Plantați în amintire” celor veniți la inaugurarea din Oradea.

Din partea Primăriei Oradea, gazdă a fost viceprimărița Antonia Nica, dar au fost prezente și Adina Popa, directoarea adjunctă a Direcției Tehnice, cea care a susținut proiectul în Oradea, și colegele sale de la spații verzi. După scurtul moment la microfon, cei prezenți au fost invitați să își amplaseze plăcuțele cu codurile QR pe arborii aleși. Odată terminate „formalitățile” și zumzetul șurubelniței electrice, audiența s-a spart în grupuri grupulețe, fiecare pe la mesteacănul propriu. O mamă cu doi copii și un arbore. Un cuplu cu un copil mic în cărucior, sub crengile timide ale unui alt mesteacăn. Un grup mai gălăgios, care și-a adus și câinii, stând de vorbă, lângă copacul adoptat. O femeie cu o fetiță, citind codul QR cu telefonul. Și tot așa… Arborii din Salca au intrat, fiecare, în familia sa, în cercul său de prieteni, în locul lăsat liber de un om iubit.