Când auzi de lilieci te gândeşti la acele făpturi ciudate, care ţi se agaţă în păr sau chiar te muşcă, însetate de sânge. De lilieci se leagă o sumedenie de superstiţii şi fobii, fiind asemuiţi unor făpturi ale răului, chiar asociaţi vampirilor, după cum ne îmbie literatura şi, mai nou, cultura cinematografică. Însă realitatea este că, excepţie făcând unele specii sud-americane de lilieci, aceste vietăţi nu sunt consumatoare de sânge. Şi cu atât mai puţin de sânge uman. Au, aşadar, un nemeritat renume prost. Mai cu seamă că rolul lor în păstrarea biodiversităţii este unul important. Liliecii sunt sanitari ai mediului înconjurător, fiind mari consumatori de insecte, inclusiv ţânţari. Bunăoară, un singur liliac pitic, specia cea mai mică din România, consumă aproximativ 1.500 de ţânţari într-o singură noapte. Iar o specie de lilieci din Texas consumă într-o singură noapte câteva zeci de tone de insecte. Cu toate acestea, 25% dintre speciile de lilieci sunt ameninţate cu dispariţia. Motivul: distrugerea habitatelor naturale (păduri, peşteri), prin acţiunea omului.
Pentru viaţă în peşteri
Din fericire, începând cu 2010, prin proiectul Life+ Nature and Biodiversity – „Conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău”, co-finanţat în proporţie de 50% şi cu bani europeni – s-a acţionat pentru protejarea liliecilor. Proiectul a fost derulat de Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România (ALPR), iar beneficiar este Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor. Îndeosebi în Bihor, dar şi în judeţele Cluj, Alba şi Arad, pe o suprafaţă ce a cuprins 15 situri Natura 2000 peşterile au fost curăţate de deşeuri şi chiar închise cu grilaje. Au fost modificate rutele de vizitare şi chiar şi iluminatul peşterilor, fiind amplasate panouri informative, dar şi de avertizare. De asemenea, în habitate-cheie din zona de câmpie, precum Cefa sau Betfia, au fost montate căsuţe artificiale pentru a găzdui liliecii.
Deşi proiectul în valoare de circa 1,3 milioane de euro s-a încheiat în noiembrie 2013, iar finanţarea europeană s-a oprit, la patru ani după debut, monitorizarea liliecilor continuă. Luni, biologii Szilard Bucs şi Csaba Jere au intrat pentru a treia oară în peşterile de pe Valea Sighiştelului, doar în ultimele patru luni. Doi veritabili „Batman&Robin”, dedicaţi cauzei liliecilor, într-una din nenumăratele vizite făcute acestor făpturi, pentru a vedea cum le merge: câte exemplare sunt, dacă aceştia sunt încă în hibernare sau dacă s-au deşteptat. Jurnal Bihorean nu putea rata ocazia şi i-a însoţit.
Peştera Drăcoaia a fost prima în care am intrat. Acolo, colonia de lilieci din specia cu aripi lungi era deja activă. Vietăţile zburau de zor prin peşteră. „A fost o iarnă slabă, iar liliecii sunt activi. Insectele zboară deja, iar liliecii le vânează. Peştera Drăcoaia este una de tranzit pentru lilieci, primăvara. În peşterile Măgura şi Coliboaia hibernează”, ne spune biologul Szilard Bucs, un sătmărean ce locuieşte la Cluj-Napoca.
Ajunşi în peşterile Coliboaia şi Măgura, observăm că aici, liliecii mari şi mici cu potcoavă încă hibernează. Colonii de câteva sute de exemplare stau, aproape nemişcate, agăţate de tavanul peşterilor. „Aici sunt aproximativ 200 de exemplare de lilieci mari cu potcoavă. Hibernează în această peşteră din octombrie până în martie-aprilie, în funcţie de condiţiile meteorologice. După aceea, ocupă adăposturile de vară, de naştere. Cu mare probabilitate, se adăpostesc în clădiri, în poduri, din zona de şes”, ne transmite Csaba Jere, originar din Odorheiu Secuiesc.
Grilaje anti-invadatori
Ambele peşteri, Coliboaia şi Măgura, sunt închise cu un grilaj, pentru protecţia liliecilor în perioadele de hibernare şi de reproducere. „Peştera este închisă din mai multe motive. Unul dintre motive e dat de picturile rupestre descoperite recent. Dar grilajul montat este şi pentru protecţia liliecilor. Astfel, nu împiedică zborul lor din şi în această peşteră”, ne spune, din peştera Coliboaia, Szilard Bucs. Aici, în 2009 s-au descoperit cele mai vechi picturi rupestre din Europa, vechi de circa 23.000 – 35.000 de ani. Din păcate, sunt destui „vânători de comori” care încearcă să pătrundă în peşterile din Apuseni şi să le vandalizeze, cu speranţa că vor da peste oseminte umane sau de animale preistorice, pe care să le poată apoi valorifica în străinătate. Cazuri au mai fost… Iar urmele neobosiţilor „căutători” se văd: gropi te miri pe unde sau inscripţii de doi lei în peşteri care altădată arătau superb, ne asigură Szilard, care a participat la curăţarea acestora de mizerie. Tot în cadrul proiectului Life+. Pentru cei care doresc să viziteze peşterile protejate cu grilaje, trebuie să obţină acordul custodelui acelui obiectiv, iar în cazul peşterilor din Apuseni, acordul Parcului Natural Apuseni.
În cadrul proiectului, au fost capturaţi şi inelaţi 1.000 de lilieci, pentru a se putea studia, astfel, traseele acestora. Aşa cum lilieci inelaţi în Ungaria, identificaţi astfel prin codul specific de inelare al ţării respective, au fost găsiţi prin peşterile din Apuseni.
Avenul de la Betfia este indicat de către cei doi biologi ca fiind o casă primitoare pentru lilieci, unde aceste fascinante făpturi preferă să-şi formeze colonii pentru naşteri, vara. Sunt colonii şi de circa 2.000 de exemplare. Pentru protejarea lor, s-a montat şi aici un grilaj. Oamenii nu mai ajung în aven. Flacoanele, însă, da…
Dincolo de încăpăţânarea cu care unele persoane caută să zădărnicească munca acestor oameni dedicaţi naturii şi diversităţii, rezultatele încep să se vadă. După patru ani de muncă asiduă prin peşterile liliecilor şi nu numai, fie vară, fie iarnă, biologii spun că rezultatele încep să apară: numărul liliecilor în peşteri creşte, văzând cu ochii. Încurajată de rezultatele proiectului, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România are acum în vedere un proiect pentru protejarea liliecilor şi în spaţiile locuite de oameni. Pentru că nu oamenii trebuie protejaţi de lilieci, ci invers…
REGULI ÎN PEŞTERILE CU LILIECI:
Nu intraţi cu flacăra deschisă în peşteri.
Ocoliţi perioadele de reproducere, mai – iulie şi de hibernare noiembrie – martie.
Nu intraţi în peşteri în grupuri mari.
Nu proiectaţi lumina pe lilieci!
Păstraţi liniştea în peşteri şi mai ales în apropierea liliecilor.
Nu atingeţi liliecii şi mai ales nu staţionaţi în preajma lor!
SPECII PROTEJATE PRIN LIFE+
În cadrul proiectului, următoarele specii au fost beneficiarele acţiunilor de conservare şi protejare a acestora:
Liliacul mare cu potcoavă;
Liliacul mic cu potcoavă;
Liliacul cu urechi mari;
Liliacul comun;
Liliacul comun mic;
Liliacul cârn;
Liliacul cu aripi lungi.
Peşteri închise în cadrul proiectului:
Avenul de la Betfia
Huda lui Papară
Peştera Bătrânului
Peştera Ciur Izbuc
Peştera Coliboaia
Peştera cu Apă din Vadu Leşului
Peştera de la Aştileu
Peştera de la Fânaţe
Peştera de la Tăşad
Peştera de la Vadu Crişului
Peştera liliecilor din Cheile Ampoiţei
Peştera Măgura
Peştera Smeilor de la Onceasa
Peştera Ţiclului
Sistemul carstic Humpleu
Citiți principiile noastre de moderare aici!