Guvernanții recunosc că salariul minim este prea mic și va trebui să crească, dar nu spun, încă, cu cât. CNIPMMR a lansat un sondaj printre membrii săi cu cinci scenarii pentru salariul minim pe economie. Blocul Național Sindical (BNS) și-a făcut și el calculele și rezultă un salariu minim pe economie de 2.511 lei începând cu 1 ianuarie 2022.

Sondaj CNIPMMR

În testul IMM privind salariul minim brut pe economie în 2022, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Românie (CNIPMMR) își întreabă membrii dacă pot susține o creștere a salariului minim brut. CNIPMMR le oferă IMM-urilor și cinci scenarii pentru salariul minim brut pe economie în 2022: creșterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2.300 de lei la 2.400 de lei; creșterea salariului minim cu 150 de lei, de la 2.300 de lei la 2.400 de lei; creșterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2.300 de lei la 2.500 de lei; creșterea salariului minim cu peste 200 de lei și rămânerea salariului minim la nivelul actual – 2.300 de lei.

IMM-urile sunt întrebate și care sunt barierele care ar împiedica creșterea salariului minim: costul prea ridicat al resurselor umane, scumpirile din ultima perioadă și impactul lor asupra societății (energie electrică, gaz, etc); existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor; lipsa unor măsuri de susținere pe piața forței de muncă; lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri; lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității; altele.

CNIPMMR avansează și propuneri care ar putea duce la creșterea salariului minim brut pe țară, la care membrii consiliului trebuie să răspundă. Una dintre acestea este reducerea fiscalității pe forța de muncă. Alta se referă la creșterea salariului minim fără creșterea taxelor (CAS, CASS, impozit). Alta – impozit zero și menținerea CAS și CASS. IMM-urile au o variantă și propunerea USR-PLUS: zero taxe pe salariul minim.

Anterior, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, își exprimase poziția vizavi de ultima propunere, care, potrivit acestuia, ar fi un măr otrăvit și, dacă s-ar aplica, statul ar pierde cam cât bugetele Sănătății și Educației la un loc pe un an de zile.

„Acesta este o măsură care pur și simplu nu se poate aplica și care nu este numai total neserioasă, dar și profund toxică pentru întreaga funcționare a statului român, aruncând în aer tot echilibrul și toata țara. Sunt o mulțime de soluții mult mai inteligente de mărire a salariilor. Această discuție, de fapt, vrea să mute atenția de la scumpirile din energie și gaz care ne vor impacta pe toți, către învrăjbirea societății și discuții sterile pe soluții nerealiste”, susține Florin Jianu.

Scenariul BNS

Potrivit datelor BNS, 1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350 de lei (salariul minim pentru studii superioare). Alți 460.954 angajați cu contracte de muncă cu timp parțial au avut venituri realizate în aceeași perioadă, sub aceeași limită de 2.350 lei.

Având în vedere adâncirea discrepanțelor salariale în profil teritorial, dar și semnele de precarizare accentuată a condițiilor de muncă, precum și condițiile economice, BNS consideră că pentru anul 2021 stabilirea salariului minim ar trebui să țină cont de un set de indicatori.

Este vorba de: evoluția productivității reale a muncii pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru 2021 – 2022; rata inflației pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru perioada 2021 – 2022; pragul de sărăcie pentru o familie de salariați pentru 2022 (1.465×1,031) – 1.510 lei net și prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România, conform căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul între salariul minim brut și câștigul salarial mediu brut să fie de de cel puțin 50%.

Luând în calcul datele publicate de INS pentru 2019 și 2020, precum și datele comunicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru perioada 2021 – 2022, BNS a ajuns la concluzia că salariul minim brut pentru 2022 ar trebui să fie de 1.502 lei. Acesta corespunde unui salariu minim brut de 2.511 lei.

Aplicând criteriile amintite pentru următorii trei ani, ar rezulta următoarele salarii minim brute pe economie: 2.718 lei în 2023, 2.989 de lei în 2024 și 3.270 de lei în 2025. BNS mai propune ca deducerea personală de bază să se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1.530 de lei.