Guvernul a aprobat în decembrie 2023, la propunerea Ministerului Culturii, noi reglementări pentru instituirea indemnizațiilor de merit pentru persoanele care fac dovada excelenței într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial, deținătoare ale titlului onorific de „Tezaur Uman Viu”.
În 21 decembrie 2023 a apărut în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 1290/2023 privind completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2003.
Pentru a primi indemnizaţia de merit în domeniul patrimoniului cultural imaterial, persoanele trebuie să deţină titlului onorific de «Tezaur uman viu», să aibă vechime neîntreruptă în activitatea de promovare a patrimoniului cultural imaterial, merite excepţionale în păstrarea, transmiterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial, merite excepţionale în realizarea, interpretarea ori crearea elementelor patrimoniului cultural imaterial, distincţii naţionale în domeniul patrimoniului cultural imaterial.
Titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal și netransmisibil și se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de 3 ori valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi este neimpozabil, conform Legeii nr. 118 din 15 martie 2002. Suma necesară pentru achitarea indemnizaţiilor de merit se suportă de la bugetul de stat.
În Bihor există patru beneficiari ai acestui titlu de „Tezaur Uman Viu”. Moise Gavra este meșter cojocar, specialist în prelucrarea pieilor și blănurilor. Marius Mihuţ s-a născut în 1971 şi este din Cihei, comuna Sânmartin. Este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi de viori cu goarnă, instrument simbol al zonei Bihorului. Olarul Petru Haşaş, din Vadu Crişului, s-a născut în 16 august 1955. Practică meşteşugul olăritului de la vârsta de 27 de ani, folosind o tehnică tradiţională de lucru. Lutierul Salvator Cornel Palladi s-a născut la 3 ianuarie 1946, în Beiuș. În 1980 s-a născut prima vioară cu goarnă realizată de meşterul Palladi.
„Mă luminează, dar nu mă mai deşteaptă!”
Povestea a început de la creatorul de măști populare Vasile Şuşca, din Săcel (judeţul Maramureş), care ea fost prezent la Târgul meşterilor populari, din parcul Muzeului Ţării Crişurilor.
S-a întâmplat, povesteşte meşterul, în octombrie 2022, când 38 de creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale româneşti, care au obţinut titlul onorific de Tezaur Uman Viu în ultimii trei ani, au primit distincţiile oferite de Ministerul Culturii, într-o gală organizată la Piteşti.
„Cum îmi merge mie dispozitivul de suflat în supă una-ntruna, mi-au spus toţi: spuneţi ce aveţi de spus, că dumneavoastră ştiţi cum să vorbiţi. Mă, zic, nu-s plăcut! Pentru mine, diplomele-s ca lumina la capu’ mortului: luminează da’ nu mai deşteaptă. Eu am diplome, pe onoare vă spun, de pot să pun şi pe tavan. Înainte de a urca pe scenă – spun adevărul gol-goluţ – mă sună meşterul crucilor de la Săpânţa, Pop Dumitru Tîncu, fie-i ţărâna uşoară. (n.red. – Pop Dumitru Tîncu a primit titlul de Tezaur Uman Viu în 2021). Mi-a fost prieten foarte bun şi l-am cunoscut de când eram în clasa a VII-a. E distanţă de vreo 60 de kilometri de la Săcel la Săpânţa. Fata lui îi ridică diploma, că el era foarte bolnav. Zice el: cum e acolo, măi Vasile? Măi, Mitică dragă, fiică-ta îi pe scenă acum, că ne iau în ordine alfabetică. Mă bucur că m-ai sunat, dar nu mai pot vorbi, că urmez eu. Sună-mă tu înapoi când îi avea un pic de ferestruţă, că eu nu te sun, că tu eşti cu medicii acolo”, povesteşte meşterul. Pop Dumitru Tîncu nu l-a mai sunat, a fost ultima lor conversaţie… S-a stins la 15 decembrie 2022.
Când a primit diploma, Vasile Şuşca a citit ce scria pe ea: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Meşterul a concluzionat: „Îi clar. Ceva material nu v-o rămas nimica!”.
În discursul său la primirea diplomei, meşterul îşi aminteşte că a spus: „Mă bucur, aş fi ipocrit să zic că nu, dar faceţi ceva – că am ajuns la fundul sacului – pentru mânuca asta de oameni”.
Ulterior s-a întâlnit cu Raluca Turcan, ministrul Culturii: „Doamna ministru, sună fain, da io de ştiam, cum ziceţi voi, domnarii, că am oportunitatea să vă am în faţă, drept vă spun că aduceam diploma îndărăt (n.red. – înapoi). Nu din rea voinţă. Dacă aţi putea-o dumneavoastră valorifica cumva… Pentru mine, drept vă spun, mă luminează, dar nu mă mai deşteaptă. Eu ştiu, când dai un suvenir cuiva, gestul contează! Îi o hârtiucă de-aceea, nici măcar înfoliată, format A4, semnată de ministru. Doamnă, pe lângă aceea, eu îs ţăran. Vedeţi că îs în opincă şi vorbesc ca pe la noi. Eu nu mă dau mare, n-am studii academice, de profesie îs ţăran. Doamnă, când faci cuiva un cadou, măcar iei preţu’ de pe cadou. Am primit o iconiţă, o chinezărie de 17 lei, cu preţul pe ea! Un magneţel ce se pune pe frigider cu Mănăstirea Curtea de Argeş. Şi am mai primit un miez de broşurică. Încă acolo cumva m-o ajuns, că era cu plante medicinale, cu buruieni, că eu îs cu medicina naturistă”.
După ce s-a instituit indemnizaţia de merit, meşterul popular şi-a depus dosarul, conform cerinţelor, şi a tot aşteptat să se întâmple ceva.
„Eu, din cunoştinţele mele – că nu-s modest, îs fălos – tot răsfoiesc, mă informez şi mă duc la Centrul Creaţiei. Şi întreb: domnule, câţi angajaţi aveţi aici? Peste 20, îmi răspunde. Domnule, îi spun, este lege pentru posesorii titlului de Teazur Uman Viu. Aveţi jurist? Da, îmi zice. Atunci este impardonabil!. La început o fost vreo 10.000, neimpozabili. Pentru tătă viaţa! Rentă lunară. Ăştia habar nu aveau! Zic: nu vedem noi banii ăştia! Uită-te, domnule, că zice legea! Jurista să se intereseze. 9.900, preţ psihologic. N-o să îi vedem. Ultima dată am auzit că o rămas că-s 6.000 şi ceva. Aici parcă îi mai credibil. Domnule, da’ nici ăştia… Până se mai socot acuma… Zic, astea tăte-s electorale. Eu atâta ştiu: dacă pun mânuca, am de lucru, mulţam la Doamne Doamne!”.
Dosare în evaluare
Olarul Petru Haşaş, din Vadu Crişului, ne-a mărturisit la Târgul Meşterilor Populari că şi-a depus dosarul, dar i-au spus că l-a depus prea târziu. Mai încearcă, dar nu are mari speranţe că va vedea vreun ban de acolo. A învăţat meşteşugul olăritului de la tatăl său, Petru Haşaş, un renumit olar al zonei, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, lucrând alături de acesta în atelierul din gospodăria părintească, încă din copilărie. După terminarea studiilor, ca îndeletnicire permanentă, în mod constant, Petru Haşaş practică meşteşugul olăritului de la vârsta de 27 de ani. A primit titlul de Tezaur Uman viu în anul 2021.
Marius Mihuţ, din Cihei, se mândreşte cu viorile cu goarnă făcute de el, care au ajuns în toate colţurile lumii, chiar şi în panoplia de trofee a preşedintelui Armeniei. A absolvit Școala profesională de tăbăcari Oradea, dar şi Școala populară de arte și meserii din Oradea, fiind de profesie tăbăcar. Povestea lui a început însă după ce, în 2010, a fost împuşcat accidental în picior. A trecut prin mai multe operaţii şi pentru că nu se mai putea deplasa fără cârje, s-a reorientat şi a început să facă viori cu goarnă. A primit titlul de Tezaur Uman Viu în anul 2020.
Meşterul Mihuţ îşi amintea la rândul său, la Târgul Meşterilor Populari, de magneţii de frigider şi cartea cu plante, primite la Piteşti. „Eu nu vreau să spun ca să le fie ruşine, dar nu au fost corecţi cu noi. Dacă tot ne-au chemat până acolo, plăteşte-ne benzina, nu mă duce pe banii mei pentru o diplomă! Sau măcar jumate! Tu, ca minister aşa mare?! Nu mă ajută cu nimic! Uite, în Ungaria sunt trei «portiţe» de a plăti meşterii populari care duc tradiţiile mai departe. El, că e mai vechi, e plătit mai mult, apoi nepotul lui, pe care l-o învăţat, şi unul care vrea să înceapă să facă meşteşugul”, spune Marius Mihuţ.
Şi-a depus şi el dosarul. Deşi nu are peste 60 de ani, cum prevede legea, pentru el s-a făcut derogare, pentru că este cu handicap locomotor, iar viorile sunt sursa lui de venit. Acum, aşteaptă să se şi întâmple ceva cu acel dosar. „Mor poate mâine, că nu ştii ce îţi aduce ziua şi noaptea, da’ rămâne vioara asta făcută şi cineva se va bucura de ea!”.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunţa la începutul lunii mai, conform Agerpres, că ministerul pe care îl conduce este „în plin proces de evaluare a dosarelor depuse pentru acordarea indemnizaţiei de merit pentru cei care sunt incluşi în categoria Tezaurelor Umane Vii”.
Proiectul „Tezaure Umane Vii” a fost digitalizat, pentru a fi accesibil tuturor celor care folosesc platforme online. Pe website-ul Ministerului Culturii se pot vedea informaţii despre aceşti oameni, care păstrează şi transmit mai departe tradiţiile şi valorile naţionale. „Tezaure Umane Vii” a pornit ca o iniţiativă UNESCO, pentru salvgardarea, păstrareaşi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
elpis 
