Inima Padişului, vândută pe bucăţi

Războiul de uzură dintre Compania de Hoteluri şi Restaurante (CHR) Padis şi Centrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) „Munţii Apuseni” a ajuns într-un punct critic.
Aceasta după ce ecologiştii au obţinut de la Oficiul de Cadastru Beiuş indicii că proiectul staţiunii de schi din Padiş ar fi doar un paravan pentru un „tun imobiliar”, după cum l-a apreciat Mihai Togor, membru al CRSE.

Astfel, terenul de 85,7 hectare a fost deja făcut bucăţi şi vândut la o sută de persoane fizice şi la încă zece persoane juridice, dintre care Poiana Padiş este deţinută de un off-shore din Cipru.

Oameni cheie penali

Mai mult, omul din spatele CHR Padiş este Viorel Popa, cel care, ca fost director al firmei Cibela, a făcut închisoare după ce a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru înşelăciune cu prejudiciu de 3,5 milioane de dolari.

O altă piesă cheie este topograful orădean Calamar Francisc, tocmai judecat pentru o mega-fraudă imobiliară, şi care a parafat o hartă ce a scos practic terenul CHR Padiş din zona de conservare specială.

„E o nenorocită de hartă care, din păcate, cu sprijinul unor instituţii sau funcţionari a produs deja efecte, stând la baza demersurilor întreprinse de CHR Padiş. A fost întocmită inabil, dovadă că potrivit acestei hărţi, zona Biserica Moţului, care este rezervaţie conform legii, nu face parte din zona protejată. Harta în cauză a fost înregistrată pe 23 februarie 2007 la OCPI Bihor cu ştampila vicepreşedintelui CJ Bihor, Ştefan Seremi, şi a directorului Silviu Megan din Ministerul Mediului. Acest domn Megan a susţinut făţiş şi repetat interesele CHR Padiş nesocotind Ordinul de Ministru 552/2003 şi trei adrese ale ministrului Mediului, date pe 30 ianuarie 2008, 13 februarie 2008 şi 21 iunie 2010, care consfinţesc statul de zonă de conservare specială a terenului respectiv”, a precizat ieri Mihai Togor.

De notat că topograful Calamar s-a ales şi el, în 29 decembrie 2006, cu o parcelă din terenul în cauză.

Un alt membru al CRSE, Paul Iacobaş, precum şi biologul Anna Marossy de la Muzeul Ţării Crişurilor au mai declarat ieri că au fost şi ei întrebaţi de reprezentanţii CHR Padiş dacă nu vor terenuri în zonă. „Viorel Popa m-a asigurat la telefon că dacă nu mă opun proiectului voi avea pe viaţă un apartament rezervat în viitoarea sa staţiune şi că voi fi consultantul ei ştiinţific. L-aş fi pălmuit dacă mi-ar fi stat în faţă”, a completat Marossy.

Paul Iacobaş a mai punctat că Ştefan Seremi, ca fost vicepreşedinte al CJ Bihor, a susţinut continuu compania CHR Padiş şi proiectul ei.

În vizor (inter)naţional

„Ca şi Roşia Montană, Padişul e în atenţia ecologiştilor din toată ţara, şi urmează să fie sesizate şi organismele europene de mediu dacă lucrurile nu vor reintra în normal după înaintarea memoriului nostru către Preşedinţie şi prim-ministru”, a concluzionat Mihai Togor, reprezentantul CRSE.

Togor a mai explicat că toate demersurile legale privind dosarul Padiş sunt susţinute financiar printr-un proiect de mediu, la fel ca în cazul Roşia Montană, şi a pus la dispoziţia mass-media întreaga documentaţie adunată de CRSE.

C.H.