2,3 milioane de lei. Este prejudiciul făcut pe spinarea orădenilor neatenţi sau creduli, în ultimii opt ani, de diverşi preşedinţi şi administratori de asociaţii certaţi cu legea şi cu morala. Pe lângă atitudinea pasivă a orădenilor, un alt aspect care, în optica Municipalităţii, a încurajat delapidările din ultimii ani, rezidă în lentoarea cu care reacţionează furnizorii de servicii – Termoficare Oradea, Compania de Apă, RER… „Oamenii îşi plătesc întreţinerea, dar nu se mai interesează ce se întâmplă cu banii lor după acest moment”. Viceprimarul Mircea Mălan subliniază acest fapt şi anunţă intrarea asociaţiilor de proprietari din Oradea în era informatizată.

Primăria Oradea începe un program-pilot, prin care circa 1.000 de apartamente din tot oraşul vor avea la dispoziţie o platformă informatică, prin intermediul căreia vor putea observa felul în care sunt administrate asociaţiile de proprietari de care aparţin. În felul acesta, crede viceprimarul, vor putea fi prevenite mai uşor situaţiile în care administratorii de rea-credinţă sunt tentaţi să fure din banii asociaţiei.

Primii în România

„Primăria Oradea va achiziţiona un program informatic unic pe România, pe care îl pune gratuit la dispoziţia asociaţiilor de proprietari din Oradea. Printre facilităţi, transparenţă şi creştere a responsabilităţii celor implicaţi, o implicare mai mare a orădenilor în cadrul asociaţiilor de proprietari şi în proiectele din oraş”, anunţă Mălan. Viceprimarul subliniază că Primăria face acest demers observând nemulţumirea cronică a orădenilor faţă de felul în care sunt conduse asociaţiile de proprietari, concomitent cu o atitudine pasivă faţă de acestea, ce vine la pachet cu o bănuială de complicitate între administratorii asociaţiilor de proprietari şi Primăria Oradea. „Foarte mulţi orădeni, deşi nu se implică, sunt totuşi foarte nemulţumiţi şi vin la Primărie cu cereri scrise sau în audienţă la viceprimar. Dacă sunt nemulţumiţi de răspunsul venit din partea Primăriei, în urma anchetei făcute la asociaţie, aceşti cetăţeni consideră că Primăria şi asociaţiile vor să îi fraudeze”, constată vicele, care concluzionează că modalitatea de lucru trebuie schimbată dramatic.

Primăria Oradea lansează un program-pilot, bazat pe soft-ul informatic „BlocManagerNET”, pus la dispoziţie în mod gratuit de compania Xisoft, ce va avea rolul de a transparentiza la maximum activităţile conexe asociaţiilor de proprietari. „Fiecare cetăţean va avea acces la programul adaptat de o firmă, care are deja un program destinat asociaţiilor de proprietari. Astfel, se va putea observa modalitatea de calcul pentru fiecare client în parte. De asemenea, vor putea fi vizualizate facturile emise asociaţiei de către Compania de Apă, RER, Termoficare – valoarea facturilor, data emiterii, data scadenţei şi mai ales data la care se plăteşte. În măsura în care administratorii vor scana facturile, vom putea vedea cu toţii ce se întâmplă în asociaţiile de proprietari”, anunţă Mălan. Acesta subliniază că orădenii ce nu utilizează calculatorul vor putea veni la Primărie unde, „fără proces birocratic şi consum mare de energie, li se va lista acest program şi de acolo cetăţeanul îşi va afla toate răspunsurile”.

SMS-uri şi e-mailuri

Viceprimarul anunţă că, în cadrul acestui program-pilot, „cetăţenii vor putea face cereri, sesizări, propuneri, prin SMS sau e-mail”. Mălan: „PMO le va trimite mesaje ce vor apărea pe telefon sau pe calculator cu proiectele care-i interesează, precum izolarea termică a blocurilor sau reabilitarea sistemului de termoficare. Termoficare şi Compania de Apă vor putea trimite mesaje aplicat, doar orădenilor afectaţi, ca aceştia să cunoască ce se întâmplă în zonă. Va exista posibilitatea ca orădenii să îşi plătească facturile online, va exista o cartă a imobilului cu situaţia reală a imobilului, cine este proprietar şi cine chiriaş, cu responsabilităţile ce derivă de acolo”. Fondul de rulment îl plăteşte proprietarul, pe când întreţinerea trebuie s-o plătească chiriaşul.

Edilul subliniază, totuşi, că este doar o propunere. „Este un proiect pe care vrem să-l definitivăm în următoarea perioadă, în urma discuţiilor cu orădenii care doresc să participe. Vom face întâlniri în toate cartierele, îi invităm să vină cu idei, cu sugestii, păreri. Vom stabili câteva blocuri din fiecare cartier şi vom implica în acest program-pilot şi asociaţii de proprietari care au trecut prin realitatea nefastă a fenomenului de delapidare. Aşteptăm idei, sugestii, critici, şi poate că reuşim împreună un titlu pentru proiect”, spune viceprimarul, care îşi doreşte implementarea acestui program de informatizare la nivelul întregului oraş, dacă programul-pilot este un succes.

„Vom veni cu un proiect de regulament al asociaţiilor de proprietari şi dacă acest lucru se va întâmpla, evident că vom face şi dezbaterea publică necesară”, estimează Mălan.

Poate, dar nu se poate

În ciuda faptului că, potrivit spuselor sale, un asemenea soft dedicat asociaţiilor ar putea calcula cheltuielile ce revin fiecărui apartament, viceprimarul Mălan vede imposibilă splitarea responsabilităţii achitării facturilor de întreţinere pe fiecare apartament în parte. Edilul motivează că o asemenea posibilitate nu este permisă de lege. Chit că o asemenea oportunitate i-ar scoate pe orădenii ce stau la bloc din socialismul indiviziunii, ce generează frustrări majore şi disensiuni între vecinii bun-platnici şi cei rău-platnici. Mai cu seamă că în ultimii ani furnizorii acţionariaţi de Primărie şi-au făcut un obicei în a ameninţa asociaţiile de proprietari cu restanţe mai vechi de două luni cu tăierea serviciilor – apă, apă caldă sau chiar căldură!

Mălan: „Programul poate, dar nu îţi dă voie legea, deoarece raportul este între asociaţie şi furnizor. Nu îmi dau seama cum s-ar putea face această responsabilizare individuală, când reţelele sunt comune. Scările, pereţii sunt comuni. Utilităţile sunt folosite de toţi, costurile de întreţinere sunt în comun. Nu cred că este posibil, atâta timp cât nu există contorizare individuală, să se stabilească responsabilitatea pentru fiecare apartament în parte”.

Contorizare amputată strategic

În Oradea, posibilitatea contorizării separate, individuale, a căldurii, spre exemplu, a fost amputată odată cu decizia reabilitării sistemului de termoficare în aceeaşi variantă moştenită din epoca comunistă. Adică aceleaşi magistrale ce produc pierderi plătite de orădeni, intrate acum într-un proces de schimbare ce va dura ani la rândul, legate la un CET reabilitat pe gaz, ce produce curent electric doar pentru a compensa preţul încălzirii pe gaz. Cu diferenţa că, dacă industria comunistă din Oradea anilor comunişti reclama necesitatea acelui sistem, azi, acesta pare inadecvat realităţilor economice de secol XXI, în ciuda strădaniilor municipale. Primarul Mălan admite că problemele de contorizare au depins de o decizie strategică, una prin care s-a evitat introducerea gazului în tot oraşul. „Decizia strategică trebuia luată în urmă cu douăzeci – treizeci de ani, când, din păcate sau din fericire, nu au luat taurul de coarne şi au lăsat acest sistem centralizat aflat azi la limita de funcţionare”, afirmă Mălan, ignorând, poate, ipoteza în care Primăria Oradea ar fi putut depune un proiect finanţat de UE, dar gândit şi modulat altfel, cu o conductă de gaz adusă nu în gura CET-ului de pe Borşului ci, dimpotrivă, până în apartamentul orădeanului.