Două proiecte de lege fac valuri în ultime vreme printre românii cu credite: Legea insolvenţei persoanelor fizice şi proiectul de lege potrivit căruia banca va prelua imobilul în contul datoriei.
Care dintre cele două legei este mai bună? Care este mai avantajoasă pentru datornici? Care ar fi urmările aplicării acestor legi? Fiecare are avantajele şi dezavantajele ei.
Legea insolvenţei
„Proiectul de lege cu privire la falimentul personal (insolvenţa persoanelor fizice), aşa cum este el redactat, are foarte multe lacune şi este copie nefericită a legii care reglementeză insolvenţa persoanelor juridice”, opinează Ionuţ Verzea, Retail Division Manager – Kiwi Finance. În legea privitoare la persoanele juridice există proceduri clare şi determinări concrete ale modalităţilor de stabilire a datoriilor, a planurilor de rambursare, a procedurilor de reorganizare sau faliment. În schimb, în proiectul adoptat de Camera Deputaţilor, avem formulări care lasă largi urme de interpretare şi poate crea confuzii grave în rândul celor care vor dori să se folosească de aceasta formă de protecţie. În plus, o firmă care are nevoie de protecţia Legii insolvenţei are în continuare resurse pentru a-şi continua activitatea economică şi pentru a susţine cheltuielile intervenite în acest proces. „E puţin probabil să cred că o persoană fizică care nu a avut bani să îşi plătească curentul sau rata la bancă timp de 90 de zile să aibă resursele necesare să plătească un reprezentant legal în aceste demersuri”, susţine specialistul.
Acesta crede totuşi, că intenţia e foarte bună, de a acorda debitorilor persoane fizice, şansa de a se reorganiza şi de a-şi achita datoriile într-un mod organizat, dacă la un moment dat în viaţă problemele financiare sunt iminente, iar buna intenţie de plată există. „În concluzie, această lege se va bucura de un real succes, dacă procedura ei va fi simplu şi clar definită şi se va poziţiona obiectiv între cele două părţi, pentru că debitorul de bună intenţie îşi doreşte doar să îşi plătească datoriile în termeni rezonabili, iar creditorul îşi doreşte banii în timp rezonabil”, concluzionează Ionuţ Verzea.
Dai casa, scapi de credit
În ceea ce priveşte proiectul de lege susţinut de 155 de parlamentari, care prevede ca banca să preia în contul datoriei imobilul deţinut de către debitor, şi acesta, are şi bune şi rele.
Astăzi, un debitor care ajunge la executare silită, în cele mai multe cazuri, nu are nici o şansă ca prin procedura de licitaţie publică să i se vândă imobilul la un preţ apropriat de piaţă, iar din banii obţinuţi să i se stingă datoria restantă. În aceeaşi situaţie se află şi banca, care nu are nici o şansă ca din vânzarea imobilului să îşi recupereze banii împrumutaţi. Decci ambele părţi au de pierdut.
„Un imobil aflat la executare silită nu se vinde la preţ de piaţă şi nu se vinde într-un timp scurt din mai multe motive. În primul rând licitaţiile publice nu sunt promovate suficient, iar populaţia de rând, de multe ori, nu are acces la ea. Apoi, imobilele nu se pot cumpara prin credit bancar (decât în rare cazuri). Cumpărătorul nu ştie în ce stare se află imobilul, pentru că nu e evacuat, deci nu e dispus să ofere un preţ mare. Prin lege, începând cu a doua licitaţie, preţul scade cu 25% faţă de cel de piaţă”, spune brokerul. În concluzie, această lege ar ajuta mai mult ambele părţi, şi pe executat, care nu rămâne cu o fracţune de datorie pentru restul vietii, şi banca, care are şansa să scoată la vânzare un imobil la un preţ cu 15% mai mic decât preţul de piaţă şi nu cu 50%.
Specialistul este de părere că dacă acest proiect de lege nu va fi clar şi concis ar putea da naştere la abuzuri. Dacă această lege nu va fi bine implementată vom fi foarte multe persoane care vor profita de ea şi vor ajunge la întârzieri intenţionate ca să scape uşor de datorii. Băncile vor reacţiona şi vor creşte din nou costurile creditării, pe măsura ce rata de credite neperfomante va creşte.
„Dacă legea, în forma ei finală, nu va permite abuzuri sau interpretări greşite din partea debitorilor şi a băncilor, va reprezenta o soluţie bună la problemele pe care le au astăzi debitorii aflaţi din nefericire în prag de executare silită”, conchide Ionuţ Verzea.
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a reacționat extrem de dur la proiectul inițiat de cei 155 de deputaţi, spunând că o astfel de lege va descuraja creditarea.
„Referitor la ultimele iniţiative legislative, întreb şi eu public: cine va mai acorda credite imobiliare dacă se preconizează prin lege că rambursarea se va face în clădiri?! Această iniţiativă omoară din start creditarea viitoare. În consecinţă, soluţiile de tipul «credit după nevoi, rambursări după disponibilităţi» dezechilibrează balanţa între debitorii actuali şi viitori, nu are rost să-i împovărăm pe viitorii debitori cu greşeala din trecut şi prezent. Este subminată viabilitatea activităţii bancare”, a declarat Isărescu, pentru presa centrală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!