Jurnal bihorean: Statisticile arată că şi în 2016 Bihorul rămâne codaş la salarii, fiind pe al cincilea loc de la coadă, într-un clasament naţional, cu un salariu mediu net lunar situat la 1.490 de lei. Dacă aveţi cunoştinţă, dacă vă miră această situaţie şi în ce măsură credeţi că, în acest context, are relevanţă culoarea politică a guvernării locale din ultimii ani?

Alina Gorghiu: Statisticile sunt într-o anumită măsură interesante, dar nu spun totul despre judeţul în care te afli. Eu am văzut, în schimb, statistici în care Bihorul este în top: dau exemplul municipiului Oradea şi vă spun că vă puteţi lăuda cu un municipiu care se află în top 3 la nivel naţional, ca absorbţie, execuţie şi număr de proiecte, fonduri europene atrase şi aşa mai departe. Întotdeauna, însă, poate să fie şi mai bine la nivelul judeţului. Probabil că mai sunt decalaje care trebuie recuperate. Premisa unui loc de muncă este una bună, cred că se poate construi pe un loc de muncă şi mai bine plătit într-un viitor apropiat în România şi Bihor.

JB.: ANAF se regionalizează centralizând. Mutând contribuabilii mijlocii de la Oradea la Direcţia Regională Cluj. Aveţi cunoştinţă şi dacă da, cum apreciaţi această măsură?

A.G.: ANAF a pornit de la ideea unei eficientizări. Eu nu pornesc de la reaua-credinţă a lui Gelu Diaconu, a şefului ANAF, indiferent cum îl cheamă. Dar să ştiţi că a stârnit destul de multe nemulţumiri, nu doar aici.

JB: Ia PNL în calcul luarea unei poziţii oficiale în acest caz concret?

A.G.: E foarte greu să vă răspund pentru că eu nu ştiu impactul la nivel naţional. Dacă cifrele arată că s-a eficientizat activitatea la nivel naţional, evident înseamnă că lucrurile merg în direcţia corectă şi nu e nevoie de reacţie. Dar cred că este prematur să judec eu în acest moment. Nu se întâmplă doar în România să centralizezi o structură. E foarte posibil că e un lucru neeficient şi foarte prost pentru cetăţeni şi să fie modificat de actualul Guvern. Dar cred că atributul modificării legislaţiei, astfel încât să debirocratizezi o structură, aparţine Cabinetului în funcţie. Cioloş este cel care ar trebui să aprecieze dacă este un lucru bun sau nu. În general, prefer să cred că va trebui să găsim pârghii pentru a ajuta contribuabilul, nu pentru a-l pune pe drumuri.

JB: Care este premierul pe care îl propune PNL pentru a guverna după alegerile parlamentare? În 2014, electoratului i s-a propus tandemul Iohannis – Predoiu. Mai este de actualitate până la capăt această ofertă electorală?

A.G.: Nimic nu s-a schimbat. Faptul că aveţi o uşoară nelămurire probabil că se datorează faptului că nu s-a mai discutat despre programul de guvernare în ultima vreme. Ne-am concentrat atenţia pentru alegerile locale, pe validarea candidaturilor. Propunerea noastră rămâne Cătălin Predoiu şi nu în eventualitatea în care vom ajunge la guvernare, pentru că, în opinia mea, aceasta ar trebui să fie o certitudine. Ne agităm la aceste alegeri locale tocmai pentru că rezultatul din data de 5 iunie va fi mai mult decât decisiv pentru alegerile generale. Vedem rezultatul de la locale ca pe o premisă importantă pentru câştigarea alegerilor parlamentare.

JB: Dacă PNL devine principal partid la guvernare, la ce să ne aşteptăm din perspectivă fiscală: o nouă relaxare fiscală sau o politică fiscală prudentă, cu frâna de mână trasă, date fiind şi condiţionalităţile din afara ţării?

A.G.: Contextul economic internaţional este important, dar parametrii economici ai bugetului intern sunt cei relevanţi. Prognoza este 4,5% creştere economică, deci un procent semnificativ în privinţa creşterii economice, care să permită o reajustare a facilităţilor fiscale la nivel intern. Anul 2015 a însemnat votul PNL pe un Cod Fiscal care a dus la o scădere a TVA de la 24 la 19%. Sunt câteva restanţe pe care va trebui să le bifăm: scutirea impozitului pe dividende, va trebui să ne gândim la aspectul pe care noi l-am condiţionat atunci când am votat codul fiscal şi toate partidele politice au fost de acord cu propunerea noastră, ar fi ca primul lucru care se va întâmpla în momentul în care vom avea excedent bugetar, când vom avea creştere economică să se ducă în scăderea taxelor pe muncă. Avem o prevedere în programul de guvernare care va fi menţinută şi pentru anul 2017, când vom avea Guvern şi prim-ministru, adică taxarea pe muncă la angajat şi angajator va fi de câte 16%.

Va trebui să vedem şi faptul că legea care asigură ajutoarele sociale în România nu încurajează munca. Acum sunt încurajate persoanele care, deşi ar putea să muncească, preferă să stea acasă. Chiar dacă pierzi voturi pe termen scurt, e important să te gândeşti la principii şi la asumarea lor.

JB: Care este inamicul politic nr. 1 al PNL, azi, în condiţiile în care ştim cu toţii că în 2012 acela era identificat ca fiind Traian Băsescu?

A.G.: Este, evident, PSD, de departe. Dar mai este un adversar, care este PNL pentru PNL. Este foarte important pentru un partid să înţeleagă importanţa unei bătălii electorale. Dacă PNL nu va înţelege că adversarul e afară, este PSD şi va găsi din când în când de cuviinţă să îşi rezolve micile probleme în filiale, în loc să se concentreze pe PSD, atunci vom avea de pierdut. Simt partidul cât se poate de mobilizat. Nu ştiu să fi fost alt moment politic mai important pentru PNL. Gândiţi scena politică în următorii opt ani ca fiind una bipolară, împărţită de PNL şi PSD. Aşa vom avea şi Parlamentul. Ca atare, vom avea un moment important dacă vom două mandate în plus sau în minus faţă de PSD, în Parlament.

JB: În caz de nevoie, ar guverna PNL laolaltă cu Traian Băsescu?

A.G.: Este o variantă pe care am exclus-o de fiecare dată şi doar pentru că Traian Băsescu aruncă fumigene în public, nu înseamnă că cineva îl ia în serios.