Recent, la Oradea, un italian a comis o crimă în stradă. La câteva zile, o altă crimă, dublă, s-a consumat la Bucureşti. Unii bihoreni spun că au senzaţia că trăiesc într-o ţară cu mafioţi…
Cms şef Bucur: E o coincidenţă, crima de la Oradea nu are nimic de-a face cu cea din Bucureşti şi cele două evenimente, de la Oradea respectiv din Capitală nu sunt atacuri armate, nu sunt coordonate. Sunt deci cazuri izolate, nu vorbim deloc despre un fenomen infracţional de acest gen în ţară la noi, cu atât mai puţin în Bihor.
JB/Bihon: Există o creştere a numărului bihorenilor purtători de arme?
Cms şef Bucur: Dimpotrivă, numărul armelor neletale a scăzut cu circa 10% după introducerea obligativităţii declarării lor, la fel ca armele letale. La această oră, 3661 de bihoreni au permis de port-armă (2.300 pentru arme letale şi 1.361 pentru arme neletale) şi sunt 3.753 de arme (3257 arme de vânătoare, 371 arme de tir sportiv, 91 de arme de colecţie şi 34 de arme de pază şi apărare cu glonţ – pistoale). Sunt în Bihor două poligoane de tir autorizate şi trei magazine de arme şi muniţii.
JB/Bihon : Cât de dificil e testul psihologic pentru cei ce vor să deţină arme letale?
Cms şef Bucur: Dificultatea acestuia e similar celui pentru şcoala de şoferi, dar mai important este, în acordarea permisului de port-armă, a rezultatelor anchetei sociale. Problemele pe care le poate avea un om nu ies totdeauna în timpul testării psihologice, dar din ancheta socială se desprind mai repede. Când un om doreşte să aibă armă letală, sunt întrebaţi chiar şi vecinii ce fel de om este (agresiv sau paşnic). Aici e important ca oamenii din anchetă, vecinii de pildă, să coopereze şi să fie corecţi, să informeze corect poliţiştii dacă solicitantul are sau nu probleme. În plus, un deţinător de arme care e urmărit penal, rămâne automat fără acest drept de posesie.
JB/Bihon: Vizavi de tragedia de la coafor, din Bucureşti, testarea medicală periodică a poliţiştilor conferă sau nu siguranţa că ei înşişi nu prezintă un pericol pentru bihoreni?
Cms şef Bucur: În Poliţia Bihor sunt doi psihologi care se ocupă de cei 1300 de poliţişti. Testare psihologică se face la angajare, o dată la trei ani pentru poliţiştii din sectorul operativ (cei care au misiuni în teren) şi o dată la cinci ani pentru cei din serviciul neoperativ. Dar, ori de câte ori vreun poliţist dă semne că ar devia de la comportamentul pe care îl impune uniforma de poliţist, este automat supus unei comisii mixte şi trimis la consult psihiatric. În ultimii doi ani am avut trei astfel de cazuri. Zilnic, de altfel, se efectuează în IJP Bihor o analiză de climat pe fiecare formaţiune. Această analiză se axează atât pe managementul muncii noastre, dar şi pe identificarea unor potenţiale probleme sociale, medicale sau de altă natură pe care le pot avea poliţiştii. O dată ce se constată că un anume poliţist se confruntă cu anumite probleme, este ajutat de psiholog şi, funcţie de recomandările acestuia şi ale altor specialişti de la resurse umane, este trimis sau nu la control psihiatric.
JB/Bihon: Care este situaţia violenţei domestice în Bihor?
Cms şef: În Bihor, în mod categoric, cazurile de violenţă domestică sunt mult mai mici ca în alte judeţe. De altfel, numărul cazurilor de violenţă domestică din Bihor reclamate e în scădere. Ce nu e bine în Bihor încă – faptul că nu toate violenţele domestice sunt reclamate, astfel că datele noastre reprezintă doar vârful aisbergului. În 2010, au fost reclamate 152 de cazuri de violenţă domestică, dintre care însă doar la 56 s-a început urmărirea penală, la celelalte plângerile au fost retrase de către reclamanţi prin împăcarea părţilor, de frică etc. În 2011, numărul cazurilor reclamate a scăzut la 121 şi dintre acestea doar 31 s-au soldat cu urmărirea penală. În încercările noatre de a afla date reale despre numărul de violenţe domestice, noi am demarat, de câţiva ani, la nivel de Inspectorat al Poliţiei Bihor, proiecte cu mai multe fundaţii. De pildă, anul trecut, împreună cu fundaţia Universităţii Oradea am realizat un studiu de evaluare care a indicat că 167 de copii au fost victime ale violenţei domestice. În general copiii care sunt martori sau victime ale violenţei domestice se vor confrunta ulterior cu alte probleme (tulburări de somn, tulburări de comportament etc). Ce e bine – că în ultimii ani am dezvoltat în Bihor o structură mare cu 60 de poliţişti de proximitate, adică cu 20 mai mulţi decât erau în perioada când existau sectorişti.
JB/Bihon: O lege aprobată recent de Parlament va permite poliţiştilor să intervină în sfârşit la mai multe cazuri de violenţă domestică…
Cms şef: Legea are cel puţin două avantaje foarte mari pentru victime şi poliţişti: ea prevede că prin Ordonanţă preşedenţială, agresorul, chiar dacă acesta este ruda victimei şi proprietar al imobilului unde locuieşte victima, să primească în maxim 24 de ore interdicţia de apropiere de victimă şi chiar evacuarea din imobilul unde locuieşte victima. Al doilea avantaj este că poliţiştii au dreptul de acum încolo să intre în imobilul unde se consumă violenţa domestică fără acordul proprietarilor. Până acum, agresorii, de regulă rude ale victimelor, erau şi (co)proprietari şi, mai ales cei care comiteau agresiuni în mod repetat, au aflat că le pot interzice poliţiştilor să le intre în casă şi se prevalau de acest drept continuând să îşi maltrateze victimele fără teama că vor fi pedepsiţi. Poate şi de aceea victimele, în număr foarte mic, reclamau până acum la Poliţie, că sunt agresate.
JB/Bihon: Cum pot fi ţinuţi copiii din Bihor departe de droguri atâta vreme cât magazinele de etnobotanice, chiar închise, chiar arătate cu degetul de presa locală se redeschid şi înfloresc? Droguri uşoare se pare că au ajuns să se vândă la orice colţ de stradă şi mai ales în parcuri şi în zone populate cu copii, la preţuri modice…
Cms. şef: Încercăm (noi, poliţiştii bihoreni – n.r.) să îi trimitem în judecată pe toţi cei care comercializează droguri şi substanţe cu efect halucinogen. Este important însă şi ca familia să îşi supravegheze copiii. Dacă observă vreun comportament ciudat la copii, să încerce să îi oprească imediat din pornirile pe drum greşit, să le ofere alternative (sportul, alte îndeletniciri sănătoase) şi mai ales să ne ceară ajutorul. Să îi înveţe pe copii să refuze drogurile sau etnobotanicele în caz că sunt „serviţi” în parcuri, în şcoli sau alte locuri. La fel de important e anturajul, de aceea rugăm părinţii să îşi educe copiii astfel încât micuţii să îşi aleagă cu grijă prietenii.
JB/Bihon: Interlopii din Oradea dau semne de „renaştere” prin cluburi, ameninţând şi începând să împartă la pumni din nou.
Cms şef: În general, cum se apropie vara, unii care îşi imaginează că sunt „tari în muşchi” sunt tentaţi să comită mai multe acte de teribilism. De regulă sunt aceeaşi indivizi care încearcă să impresioneze, negativ. În fiecare noapte însă, prin cluburi circulă şi poliţişti, astfel că tinerii cu bună purtare care ies în cluburile din oraş nu au motive să se teamă. Doar să nu răspundă la provocările celor cu „muşchi tari”.
JB/Bihon: Care este punctul dumneavoastră de vedere vizavi de cazul comisarului şef Alexandru Roxin, învinuit şi de braconaj?
Cms şef: E cercetat de Curtea de Apel. Nu mă pot pronunţa până instanţa va da o decizie, dar Roxin a mai fost cercetat administrativ în cadrul Poliţiei Bihor, încă o dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, o altă cercetare mai veche de-a noastră, de un an a scăpat de alte cercetări. Când un ofiţer e cercetat de şase ori înseamnă că ceva se întâmplă.
JB/Bihon: Alveolele de liniştire a traficului au şicane la ieşirea din localitate şi pe DN 79 nu doar pe DN 19. Ce mai poate face Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor măcar în perspectiva reabilitării DN 76 Oradea – Beiuş – Ştei? Sau pentru drumul spre Arad, de pildă?
Cms. şef: În 2010, noi am sesizat problema la comisii şi la CNADR. În 2011 am trimis din nou sesizare cu aceeaşi problemă şi propunere. Acum, după acel accident teribil de la Tarcea am cerut la CNADR şi până la urmă am obţinut modificările cerute: să nu se mai pună alveole la intrări, în zonele cu grad de viraj mai mare, şi balize care presemnalizează, pe timp de noapte, că trebuie să faci un viraj. Vorbim şi de DN 76 şi de drumul de Salonta – Arad.
JB/Bihon: Dată fiind decizia instanţei privind alcoolemia în creştere la Iuliu Kiss Paprika, nu se creează un precedent pentru toţi şoferii prinşi băuţi în trafic?
Cms şef: Nu e niciun precedent. Dar nu am căderea să interpretez deciziile instanţei.
JB/Bihon: Cum se începe urmărirea penală la patronii care nu virează în 30 de zile contribuţiile cu reţinere la sursă pentru angajaţi? Sunt tot mai multe cazuri în ultima vreme…
Cms şef: Primim de la Finanţe situaţia pe firme. Combaterea evaziunii fiscale e prioritate zero şi chiar de azi (luni, 12 martie 2012) opinia publică va afla despre mai multe grupuri infracţionale pe care le-am identificat şi a căror activitate (contrabandă cu alcool, cereale, alimente, construcţii etc) încercăm să o stopăm. Recent, lucrăm după o altă metodă, astfel că nu vom mai lucra „în gol” încercând să îi prindem pe aceşti suspecţi ci să îi trimitem în judecată cât mai repede.
JB/Bihon: Ce transmiteţi bihorenilor?
Cms şef: Bihorenii să fie convinşi că poliţiştii din Bihor sunt la dispoziţia lor şi încearcă să le ofere servicii de calitate cu profesionişti, cu oamenii care îşi alocă chiar şi timpul liber în activităţi suplimentare pentru liniştea cetăţenilor. În IPJ Bihor, peste 70% dintre poliţişti provin din şcoli de poliţie. Ceilalţi au urmat cursuri de trei luni, şase luni, un an de zile, iar apoi au lucrat circa 5 – 6 ani pe stradă alături de poliţişti cu experienţă, până să devină profesionişti. Ca în fiecare grup social şi în Poliţie sunt probleme pe care încercăm să le rezolvăm în interior, împreună cu celelalte structuri din MAI, dar şi cu ajutorul Parchetului. De altfel, Poliţia Bihor este printre puţinele instituţii care atunci când au fost probleme cu vreun angajat, nu le-a ascuns, ba dimpotrivă le-a sesizat Parchetului.
Otilia Şandor
Carte de vizită Adrian Bucur
născut: 1967, Oradea, zodia: balanţă
studii: Liceul Industrial nr. 4 Oradea, licenţiat în Ştiinţe Economice, masterat în Economie, studii postuniversitare la Academia de Poliţie Bucureşti, în prezent – doctorand
stare civilă: căsătorit, doi copii
funcţii: ofiţer de poliţie judiciară, purtător de cuvânt, şef Birou Ordine Publică Oradea, adjunct al Poliţiei Municipiului Oradea, inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor – din 6 aprilie 2009 până în prezent
Citiți principiile noastre de moderare aici!