Dialog de excepție între Gabriel Liiceanu și Dan-Liviu Boeriu din al doilea număr din anul acesta al revistei este un interviu sincer, deschis, cuprinzător, o importantă contribuție având, prin modul în care a știut să conducă discuția, intervievatorul. Dialogul se referă la morala socială, condiția intelectualului și asumarea pe deplin a existenței: „Pe scurt, meseria de om în lume presupune să-ți asumi până la capăt ceea ce ai gândit”, notează – ca un soi de concluzie – Gabriel Liiceanu.

Plaja întrebărilor și răspunsurilor e una largă, de la istoria Grupului pentru Dialog Social și a Editurii Humanitas la ce poți face pentru a supraviețui într-un spațiu cultural și social în care calomnia și minciuna sunt piloni de bază.

„Am fost întrebat în câteva rânduri cum am făcut față vreme de trei decenii trăgând după mine atâtea abjecții. Vă puteți imagina cât de plăcută poate fi «convocarea» în fața opiniei publice pentru a da socoteală (ca un pungaș!) pentru ceea ce nu făcuseși niciodată, în timp ce tot ce făcuseși mai bun, mai frumos, mai curat în acești 32 de ani era trecut sub tăcere. Cum se face că o întreagă rețea a denigratorilor căzuți din mantaua Securității a putut mânji sistematic, și nepedepsită vreodată, tot ce era imaculat în noi, invocând «libertatea de exprimare»? ”, spune Gabriel Liiceanu.

După o perioadă de tăcere, Marius Miheț revine în Familia cu prima parte dintr-un text mai amplu despre romanul lui Mircea Cărtărescu, Theodoros, pe care, de tot inspirat, îl caracterizează ca: „Decameron bizantin, cu limbaj și expresivitate cum n-am citit de la Fănuș Neagu încoace, Halima valaho-bizantină, fabuloasă Alixăndrie livrescă, replică la Varlaam și Ioasaf, romanul lui Cărtărescu actualizează filonul fantezist din proza noastră, marginalizat de o bună bucată de vreme, spre câștigul realismului”.

Celelalte cronici sunt semnate de Andreea Pop (la o carte de Adrian Șchiop), Ioana Cistelecan (despre cel mai recent volum al lui Robert Șerban), Radu Bejan (un text despre Olga Ștefan) întregite de comentariul lui Alexandru Lamba la debutul în proză al Ancăi Mizumschi, cu romanul „Cei care cumpără stele”.

Editorialul, semnat de Miron Beteg, aduce în discuție incapacitatea de a regândi lumea: „Trăim, am putea bănui, angoasa de a regîndi lumea: pricepi atît cît ești capabil să exprimi, evaluezi în funcție de limbajul pe care îl porți cu tine. Cu oricîtă bunăvoință ne-am judeca, încă nu am ieșit din umbra bipolarităților stînga-dreapta, fascism-comunism, conservatorism-progresism, globalism-suveranism”

Editorialul se alătură rubricilor permanente semnate de Marius Chivu, Al. Cistelecan, Magda Danciu, Florin Ardelean, Alex Moldovan și Mihai Buzea. Mihók TamáÁs traduce poeme din Péter Demény, rubrica de poezie fiind completată de Radu Vancu, Roxana Ilie și Ioana Miron, în timp ce la proză publică o povestire Sabina Yamamoto și un fragment de roman Tudor Crețu. Nu lipsesc, la secțiunea arte, Cinemascop-ul Irinei-Roxana Georgescu și Discografic-ul lui Andrei Zbîrnea.

Numărul este ilustrat (inclusiv imaginea de copertă) cu fotografii ale unuia dintre cei mai importanți artiști contemporani, Petruț Călinescu, despre a cărui activitate scrie Florin Șipoș.

Revista „Familia” poate fi cumpărată din rețelele naționale ale librăriilor Humanitas, Cărturești și Librarium precum și de la chioșcurile de difuzare a presei din Oradea., iar online pe carturesti.ro și cartepedia.ro.