-Jurnal bihorean: Câtă muncă se află în spatele unei reușite precum aceea de a fi șef de promoție la un colegiu de top precum Emanuil Gojdu?
-Roxana Corbu: Cred că un element cheie pentru a reuși în viață, în orice situație, este perseverența. Efortul susținut pe parcursul anilor necesită, bineînțeles, timp și neapărat dedicație, pentru că fără aceasta nu se poate păstra motivația de care avem nevoie. Sigur că este mult mai ușor de spus decât de făcut, dar în momentele dificile întotdeauna m-a ajutat să îmi reamintesc de ce am început și unde vreau să ajung. Sunt absolut convinsă că oricare dintre noi suntem capabili să reușim ce ne propunem dacă investim suficiente resurse și nu renunțăm atunci când întâmpinăm un obstacol.

-J.b. Cât de important este să te afli într-un mediu competitiv ca elev ?
-R.C. Chiar dacă în ultima perioadă se tot insistă pe efectele negative ale competiției, probabil că nu aș fi fost atât de motivată să mă autodepășesc dacă nu îi vedeam pe colegi că depun un efort considerabil. Fiecare dintre noi s-a străduit mult pe parcursul liceului și astfel a luat naștere o competiție constructivă. Personal, nu am muncit pentru a fi mai sus decât altcineva, ci am încercat întotdeauna să fiu cea mai bună variantă a mea, să acumulez în fiecare zi cunoștințe și experiențe care cândva îmi vor fi de folos, iar mediul în care am petrecut acești 4 ani mi-a facilitat cu siguranță acest parcurs.

-J.b. Fiindcă mulți elevi de clasa a VIII-a se află acum în fața unei opțiuni, spune-ne cum ai ales tu școala pe care ai absolvit-o.
-R.C. Pot să spun că alegerea de a urma liceul la Gojdu a fost făcută cam din clasa a V-a, atunci când am ajuns pentru prima dată în acest Colegiu. Urmând cursurile gimnaziale aici, am început un traseu practic cu un singur sens și nu am regretat niciodată că am ales să urmez și liceul la Gojdu. Acomodarea poate fi inițial puțin dificilă, dar calitatea actului didactic, oportunitățile, cât și colectivul, au meritat din plin. Nu doresc să dau sfaturi, deoarece fiecare știe ce e mai bine pentru el, dar Colegiul Gojdu și-a păstrat renumele construit în urmă cu decenii și continuă, prin fiecare generație, să își întărească valoarea.

-J.b. Care este programul zilnic al unei șefe de promoție?
-R.c. Doresc să menționez că am sperat, dar nu am crezut că voi ajunge să fiu șefă de promoție. În ciuda faptului că am terminat gimnaziul tot cu media 10, eram conștientă că liceul va necesita un efort mult mai mare pentru a menține ștacheta la fel de ridicată. La începutul liceului am încercat să fiu interesată de cât mai multe materii, să asimilez cât mai mult și să îmi formez cultura generală. Bineînțeles că orelor de curs le-au fost adăugate ore întregi de studiu individual, în fiecare zi, dar nu le-am privit ca pe o corvoadă, ci eram interesată, iar astfel îmi făcea plăcere.

-J.b. Ce pasiuni ai și dacă ai avut timp să le cultivi?
-R.C. Cât despre timpul liber, a fost de multe ori un lux, dar am încercat să îl fructific cât am putut. Mi-a plăcut întotdeauna să fac mișcare în aer liber, lucru care m-a ajutat de multe ori să îmi ordonez gândurile și să mă deconectez de tot stresul din ziua respectivă. De asemenea, o părere destul de puțin populară în zilele noastre, din păcate, dar îmi place să citesc. Caut întotdeauna opere care să aibă un mesaj care să mă ajute să îmi conturez percepția despre lumea din jurul meu, genul acela de cărți pe care le porți în suflet timp încelungat și care, după ce le citești, ești, chiar și într-o mică măsură, un alt om.

-J.b. În acești ani ai găsit un model printre dascălii tăi? Dacă da, spune-mi, te rog, ce te-a fascinat la el/ea.
-R.C, Cu mâna pe inimă, la orice oră din zi sau din noapte, voi răspunde același lucru: doamna profesoară de chimie, Anița Luncan. Este un dascăl cum foarte rar mai găsești, o profesoară pasionată cu adevărat de ceea ce predă, fapt ce se vede prin felul în care explică, prin acea sclipire din ochi atunci când resimte dedicația și din partea noastră. Prin exemple din viața de zi cu zi a reușit să ne facă să înțelegem ceea ce învățăm, provocându-ne mereu să ne întrebăm de ce un fenomen se petrece într-un anumit fel, nu doar să memorăm mecanic. De asemenea, reprezintă și un model comportamental, fiind foarte deschisă și cu o personalitate plăcută și caldă, fapt pentru care îi mulțumesc din suflet.

-J.b.Dacă ai fi ministrul Învățământului, ce ai schimba în sistem?
-R.C. Aș începe cu o reformă, așa cum au fost, de altfel, foarte multe până acum, a planului de învățământ. Pentru a veni în sprijinul elevilor care se pregătesc pentru admitere și bacalaureat, aș reduce drastic numărul orelor în clasa a XII-a, lăsând doar cele care le sunt absolut necesare pentru examene. Astfel se pot maximiza nu doar șansele de reușită, ci pot fi evitate și situații prea bine cunoscute, de absență de la anumite ore de curs pentru a sta și a învăța.

-J.b. Ce părere ai despre meditații? Sunt o necesitate pentru reușită?
-R.C. Decizia de a lua sau nu meditații îi aparține, bineînțeles, fiecăruia, dar este cu totul altceva atunci când cineva te ajută să înțelegi mai bine și îți deschide ochii către complexitatea materiei respective, ajutându-te să faci conexiuni între noțiuni. Nu consider că meditațiile sunt cheia succesului, ci munca, sub orice formă a ei, întrucât 100 de ore de meditații sunt în zadar dacă nu sunt susținute de perseverență, dedicație și studiu individual.

-J.b. Care este visul tău? Ce facultate vei urma?
-R.C.În momentul de față îmi doresc foarte mult să intru la Facultatea de Medicină din Viena. De când am fost mică mi-am dorit să urmez medicina, iar în privința facultății m-am decis anul trecut că mi-aș dori să merg în Austria. În ciuda unui examen mult mai complex, care îți testează mai mult spontaneitatea, concentrarea și capacitatea de a realiza conexiuni, sper din suflet să reușesc. Cu toate acestea, voi da admitere și în țară, la medicină la Cluj și sper să ajung unde îmi este locul și să fiu împlinită.

-J.b. Îți mulțumesc și să ai succesul pe care îl meriți!