Născut pe 5 martie 1979, în Oradea, Picky face parte dintr-o familie simplă, cu doi părinți care au ales să-și separe viețile când el avea doar 7 anișori. Crescut de mamă și de o bunică pe care o consideră stâlpul educației lui, Picky și-a clădit rapid valorile și principiile de viață pe care le împărtășește din 2001 cu soția și cu 3 fete ajunse acum la adolescență.

[eadvert]

A pornit de jos și, cu ajutorul vocii, a talentului, dar și a ambiției sale, Picky a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți cântăreți de evenimente, fiind mereu o prezență pozitivă, plină de o energie inconfundabilă.

Pentru că cei demni de respect şi de admiraţie trebuie să primească recunoaştere publică, cu voce tare, Bihon.ro a realizat un interviu pentru a-l cunoaște pe omul care dă viață evenimentelor.

Bihon: Nu mai e nici un secret că ai pornit în viață de jos. Descrie-ne drumul parcurs spre succes, de la tânărul vânzător de ziare la semafor la cântărețul de succes care ești în prezent.

Picky: Povestea mea începe cu mult înainte de a vinde ziare la semafor și de muzica ce m-a făcut cunoscut. De fapt, când eram copil, mi-am dorit extrem de mult să joc baschet, lucru pe care l-am și făcut cu entuziasm vreme de aproximativ 8 ani. Provenind dintr-o familie monoparentală nu am beneficiat de toată susținerea de care aș fi avut nevoie pentru a deveni un jucător de succes, dar am beneficiat însă de o determinare aparte care m-a făcut să mă antrenez și să îmi petrec timpul liber în moduri care să mă ajute să evoluez, ferindu-mă astfel de „șmecheriile” care se practicau, în acele timpuri, în cartier.

Mai mult de atât, gradual am pus temelia unor valori ce îmi folosesc și mă definesc chiar și acum, ca și om. Mi-am luat viața în piept foarte devreme, am ales să lucrez și să mă întrețin de la vârsta de 12 ani când m-am angajat la o fermă de viermi de mătase – un job care a necesitat multă pricepere și care mi-a lăsat și acum impregnat în minte un miros specific și extrem de puternic.

Am muncit foarte mult și am traversat perioade frumoase și mai puțin frumoase. Am parcurs un drum, ce poate părea acum extrem de sinuos, cu urcușuri și coborâșuri, dar am încercat întotdeauna să tranform acest drum într-o experiență de viață care să mă responsabilizeze. Faptul că am lucrat la banda unei fabrici de pantofi, dar și faptul că am lucrat în construcții și am vândut ziare la semafor, m-a determinat să privesc viața altfel și mi-a dat multă încredere în mine.

Bihon: Ținând cont că drumul tău în viață a avut și alte sensuri, de unde pasiunea pentru muzică și care a fost debutul tău artistic?

Picky: Mi-a plăcut și am cochetat dintotdeauna cu muzica, cântând de mic copil. Tocmai această pasiune stă la temelia debutului meu. La 15 ani am avut norocul de a fi auzit cântând, din greșeală, de prietenul meu din copilărie, Berki, care mi-a oferit șansa de a cânta la nunți alături de familia lui – lăutari vechi și extrem de apreciați în oraș, la vremea respectivă.

Bihon: Care sunt calitățile pe care le ai și datorită cărora crezi că ai reușit să treci de la joaca de-a muzica la o carieră muzicală?

Picky: Nu știu dacă se pot considera neapărat calități, dar implicarea emoțională și energia m-au făcut rapid plăcut publicului. Nu există momente în care să nu fiu pe deplin implicat în ceea ce fac sau în care să nu îmi pun toată energia la dispoziția publicului. Totodată, curiozitatea și dorința continuă de dezvoltare m-au ajutat să comunic într-o manieră muzicală care ajunge la inimile ascultătorilor.

Adevăratul meu succes, în această lume a showbizz-ului orădean, a apărut în anul 2004 când am fost angajat la Hotel Scorillo, unde am cântat și încântat vreme de 7 ani clienții restaurantului în fiecare seară, de luni până vineri. Datorită cerințelor clienților, dar și datorită patronului, care era foarte exigent și un bun cunoscător al muzicii de calitate, am avut ocazia să cânt ceea ce îmi place, să aprofundez jazz-ul și alte genuri muzicale, să-mi dezvolt repertoriul și să cânt practic și altceva decât se cânta la vremea respectivă în Oradea.

Bihon: Ai avut momente în care te-ai gândit să nu mai continui, să pui stop? Dacă da, de ce?

Picky: Da. După aproximativ 4 ani de activitate în domeniu au apărut probleme care m-au făcut să renunț temporar. Acesta a fost momentul în care am vândut ziare la semafor. Nu mi-a fost rușine nicio clipă și nu îmi e nici acum, deoarece munca în sine nu e o rușine, ci așa cum un proverb vechi ne învață „muncă îl înobilează pe om”.

Bihon: Mulți dintre noi ne luăm modele sau surse de inspirație când avem nevoie de curaj să mergem mai departe în viață. Cine au fost modelele tale și cum te-au inspirat?

Picky: Țin minte și acum un client al hotelului, un bărbat de orgine rusă, stabilit în Italia, care în 2006 mi-a oferit un CD cu Michael Buble! Îi mulțumesc și acum că mi-a pus în mână un model de urmat.

Bihon: Ce înseamnă a fi „un bun muzician”? Cum se măsoară acest lucru?

Picky: În primul rând, vreau să lămuresc acest lucru ca să nu existe confuzii. Eu nu am fost niciodată un muzician pentru că fi muzician înseamnă a avea studii muzicale, iar eu nu am. Eu sunt, și mă mândresc cu asta, un LĂUTAR, pentru că atunci când reproduc o melodie, o fac după ureche. Lăutarul este cel care poate să simtă publicul, să-l ducă unde vrea el prin voce, comportament și atitudine scenică… Iar a fi bun în asta se poate măsura prin efortul depus, prin toate nopțile nedormite și dedicate acestui scop, dar și prin nenumăratele repetiții, etc.

Bihon: De ce există între oamenii de muzică români un oarecare dispreț față de cei care cântă la nunți?

Picky: Nu pot să înțeleg asta pentru că noi, lăutarii, nu vom putea niciodată să le luăm evenimentele marilor artiști.

Bihon: Pe piața evenimentelor din Bihor, și nu numai, Picky and The Band a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai râvnite trupe atunci când vine vorba de alegerea unei formații pentru nuntă. Simți că există o presiune pe voi din această cauză?

Picky: Numele scenic există cu mult înainte să apar eu pe scenă și este dat de bunica mea, care mă alinta astfel. Acest nume a fost într-adevăr pe buzele multor organizatori de evenimente în ultimii ani. Există presiune și este direct proporțională cu așteptările foarte mari pe care oamenii le au de la noi atunci când vine vorba de show-ul pe care îl facem. Cu toate acestea, nu m-am simțit nicioadată amenințat de această presiune. Din contră, sunt gata să dau tot ce am mai bun din mine indiferent de cât de mare ar fi presiunea.

Bihon: Atunci când urmează să cânți la un eveniment, pe ce criteriu îți alegi repertoriul?

Picky: Nu am avut nicioadată un reperoriu prestabilit. Aleg ce și când să cânt la fața locului, în funcție de ringul de dans. Acesta e și secretul pentru care, în ceea ce ne privește, fiecare nuntă este unică și nu se aseamnănă cu alta.

Bihon: S-a întâmplat să ți se ceară să cânți piese pe care nu le cunoști? Ce faci în acest caz?

Picky: Da, chiar mi s-a întâmplat. Din păcate, nu am cum să știu toate piesele sau melodiile din lume. În principiu, în astfel de momente ofer o altă variantă asemănătoare cu ceea ce mi-a cerut respectivul oaspete.

Bihon: Mai ai emoţii când urci pe scenă? Devine mai uşor, odată cu timpul?

Picky: Bineînțeles. Am avut și voi avea întotdeauna emoții. Consider că ar fi o problemă dacă nu aș mai avea emoții când urc pe scenă, însă încerc să le gestionez în așa fel încât evenimentul să fie unic pentru protagoniști.

Bihon: Cum e să reziști atâtea ore cântând? Care e secretul „energiei” tale?

Picky: Este, într-adevăr, foarte greu să cânți atâtea ore. Secretul este să te încarci din emoțiile celor de pe ringul de dans și să fii 100% implicat în eveniment. Pe mine, personal, asta mă ajută să pot să fiu EU la fiecare eveniment.

Bihon: Ce face Picky atunci când nu cântă?

Picky: Doarme. Glumesc. Când nu cânt îmi trăiesc viața cât mai simplu posibil, încercând să nu mă las păcălit de mirajul succesului.

Bihon: Cine îți moștenește talentul muzical în familie?

Picky: Se cântă mult în familia noastră, dar nu aș putea să nominalizez una dintre fete ca fiind mai talentată decât cealaltă.

Bihon: Care sunt, pe scurt, recomandările tale pentru cei ce caută o trupă de nuntă, în Romania, pentru anii următori?

Picky: Sfatul meu pentru viitorii miri este să ajungă la un numitor comun în legătură cu preferințele muzicale ale invitaților. Trebuie să știe că își construiesc amintirile din noaptea nunții cu ajutorul invitaților.

Bihon: În ce fel a fost influențată cariera ta de situația generată de pandemia de COVID-19? Ce ți-a luat și ce ți-a dat?

Picky: E clar că trecem cu toții printr-o perioadă dificilă, însă mi-e la fel de clar că trebuie să rămânem optimiști pentru a putea trece peste ea. Pandemia generată de virusul COVID-19 mi-a luat bucuria de a fi pe scenă si de a cânta și, nu în ultimul rând, siguranța zilei de mâine! Mi-a dat, în schimb, timp să mă gândesc la lucrurile din viața noastră și să analizez oamenii, mi-a dat cumpătare, răbdare și, de ce să nu recunosc, dureri de cap.

Bihon: Cum ai gestionat această perioada fără evenimente și ce ne poți spune despre noul job?

Picky: De voie, de nevoie, lucrurile în jurul nostru se schimbă, iar noi trebuie să ne adaptăm. Începând din luna martie, anul 2020 a fost foarte greu, lăsăndu-mă deoparte cu speranța revenirii evenimentelor. Prin octombrie, în urma unei discuții cu soția, am hotărât că nu e în regulă pentru fetele mele să mă vadă stând și așteptând ca situația să se schimbe de la sine. Am vrut să mă vadă acționând așa că m-am angajat.

Așa cum deja am mai mărturisit și pe internet, e un lucru firesc să câștigi bani dacă muncești, la fel cum e firesc să treci prin toate etapele acestui câștig. Dacă nu pornești cu câștigul gradual, de la puțin la mult, nu vei știi niciodată ce ai de făcut când nu mai câștigi mult. Sunt, deci, într-o nouă etapă evolutivă de succes, remunerat cu salariul minim pe economie. Lucru pe care îl declar cu mândrie și de care nu mă jenez, așa cum nu m-am jenat nici în tinerețe când am vândut ziare la semafor sau când am lucrat în construcții.

Îmi doresc să fiu un exemplu pozitiv pentru fetele mele și pentru toți tinerii și vreau să le transmit astfel că orice perioadă grea din viață trebuie tratată ca atare, că trebuie să ne ridicăm și să mergem mai departe cu fruntea sus. Despre noul job vă pot spune că nu este deloc ușor, dar că este unul provocator. Cred cu tărie, așa cum întotdeauna am făcut-o, că orice se poate dacă muncești și că cel mai important lucru este să ne adaptăm mereu vremurilor pe care le trăim, chiar dacă soluția cea mai la-ndemână ar fi cea de a sta și a ne plânge de milă.

Bihon: Ce îți dorești cel mai mult de la anul 2021?

Picky: Îmi doresc să fim sănătoși cu toții, să ne revedem cu bine la evenimente și să ne petrecem împreună ca și până acum!

Picky, îți mulțumim pentru timpul acordat și îți dorim mult succes pe mai departe și cât mai multe evenimente frumoase!