Jurnal Bihorean: Cu ce scop la Oradea? Cum se vede AJOFM Bihor de la București?

[eadvert]

Marcel Miclău: Vizita mea la Oradea ține de rezultatele deosebite ale oamenilor de la agenția bihoreană, care sunt profesioniști și dedicați, așa cum mi-au confirmat și cei de la Uniunea Europeană. Managentul ANOFM a făcut o practică de a avea dialog și în teren. Avem nevoie de acest feed-back. Strategiile, procedurile, mecanismele pe care noi le gândim și proiectarea viitoarei finanțări trebuie să se regăsească cu soluții concrete în teritoriu. De aceea, periodic facem aceste vizite, în care discutăm cu toate compartimentele, încercând să găsim soluții ca cererea și oferta să se întâlnească, iar persoanele inactive și persoanele în căutarea unui loc de muncă să-și găsească cât mai rapid un loc de muncă. Rezultatele pe care AJOFM Bihor le are sunt publice, sunt rezultate deosebite, care arată un volum de muncă foarte mare. Așa cum ne preciza și UE, avem cam 30% servicii în plus față de alte servicii de ocupare din UE, cu un personal suplu. Dar iată că am reușit, și prin proiectele pe care le-am realizat, să aducem personal în afara organigramei și răspundem tuturor provocărilor care apar în această etapă cu crize succesive.

Jurnal Bihorean: România se confruntă cu o criză a forței de muncă. Cum încearcă ANOFM să atenueze această criză?

Marcel Miclău: Provocările pandemiei ne-au adus și oportunități. Încercăm să lucrăm și online foarte mult. Încercăm să simplificăm procedurile și, cel mai important lucru, încercăm să mergem noi spre persoanele inactive sau persoanele care nu au încă deprinderile necesare pentru a ocupa un loc de muncă. Pe lângă măsurile active tradiționale pe care le facem, în special faptul că ne deplasăm în toate comunitățile în care avem persoane inactive și încercăm să le oferim soluțiile necesare, fie că vorbim de a doua șansă, fie că vorbim de formarea profesională a adulților pe anumite meserii care sunt extrem de solicitate în această etapă și, bineînțeles, cu grija spre absolvenți pe care încercăm, în cel mai scurt timp, să-i aducem pe piața muncii.

Jurnal Bihorean: Ce ne puteți spune despre încadrarea cetățenilor ucraineni în muncă în România? Aveți date concrete? Ar putea fi ei o soluție pentru rezolvarea crizei forței de muncă?

Marcel Miclău: În discuțiile pe care le avem în comitetul interministerial a fost o surpriză plăcută, prin simplificarea procedurilor: cetățenii ucraineni beneficiază de aceleași drepturi și obligații – nu mai este necesar să vină la AJOFM. Angajatorul poate să-i angajeze cu proba de lucru și cu declarația pe propria răspundere că au cunoștințe despre acea meserie. Cu excepțiile reglementate de Legea 200. Până în acest moment, un număr substanțial de ucraineni s-au angajat. Aproape 4.200 de persoane. La nivel național, peste 900 de ucraineni s-au înregistrat în sistemul nostru pentru a beneficia de măsurile pe care le oferim. În prezent, avem aproape 600 persoane angajate. Facem cursuri de limba română, pentru că majoritatea nu cunosc engleza și române. Încercăm în continuare să oferim sprijin, dar, așa cum se observă, trendul în ultimele săptămâni scade. Scade numărul celor care intră în țară și crește numărul celor care ies din țară.

Jurnal Bihorean: România are alocată o cotă de 100.000 de muncitori extracomunitari pentru anul acesta. Sunt ei o soluție la rezolvarea crizei forței de muncă? Care sunt domeniile care se pretează pentru folosirea muncitorilor extracomunitari?

Marcel Miclău: Noi considerăm această forță de muncă necesară pentru această etapă, dar o forță de muncă de tranziție. Noi ne îngrijim ca absolvenții noștrii, persoanele inactive din România să fie aduse spre piața muncii. Vorbim aici de cultura educațională și de limbă. Dar, în această etapă, muncitorii extracomunitari sunt o forță de muncă necesară și utilă în construcții și HORECA. Noi fiind o țară exportatoare de forță de muncă, încercăm să aducem și să oferim măsuri pentru a atrage pe nișe, cum ar fi IT-ul și construcțiile. Avem și noi protocoale deja cu Marocul, cu state din Asia, să aducem forța de muncă necesară pentru această etapă.

Jurnal Bihorean: Sunt românii din Diaspora o soluție la rezolvarea crizei forței de muncă?

Marcel Miclău: De-a lungul anilor am avut multe acțiuni de a-i atrage pe români în țară. Ne-am întâlnit cu asociațiile de români, cu cultele, în special în Italia și Spania. Salariile și motivația salarială reprezintă un punct, dar nu esențial, pentru reîntoarcerea lor. Problema ține de condițiile de viață. Ei și-au creat deja familii acolo, copii sunt la școală, beneficiază de asistență sanitară superioară, oarecum, față de ce avem aici. Aici intervin alte probleme complementare, cum ar fi: after school, căminul, naveta, care ar putea îngreuna atragerea. Pe lângă măsurile pe care le facem și prin atașații noștri de muncă în aceste state, avem și proiecte. În parteneriat cu Ministerul Turismului și Antreprenoriatului chiar acum s-a deschis o linie de finanțare Start-up și pentru Diaspora și încercăm să vedem cât mai multe persoane care revin și se restabilesc în România.

Jurnal Bihorean: Ce face ANOFM pentru a atrage în câmpul muncii tinerii cu vârsta între 16 și 29 de ani fără loc de muncă și care nu urmează nici o formă de învățământ – tinerii NEETs?

Marcel Miclău: Noi am avut un proiect de succes, un proiect apreciat și de Comisia Europeană, ca un model de bune practici – INTESPO, prin care am încercat să identificăm toți acești NEETs. Pentru aceasta noi ne-am deplasat în toate localitățile, și în sate, să-i identificăm. Am identificat în trei ani peste 200.000 de NEETs, din care 186.000 am reușit să-i înregistrăm în baza noastră de date. Spre satisfacția noastră, dintre aceștia, peste 30% și-au găsit loc de muncă, iar 20% au fost îndrumați spre a doua șansă, spre cursuri de formare profesională. Avem în intenție un program strategic, pentru că a fost un model de bună practică, și însuși Comisia Europeană consideră că e un proiect bun, și pentru noua proiecție financiară 2021 – 2027 un program similar pentru a reuși să aducem tinerii pe piața muncii.

Jurnal Bihorean: AJOFM Bihor a implementat un proiect transfrontalieri de orientarea în carieră a tinerilor de pe băncile școlii. Proiectul s-a bucurat de un real succes. Însuși ministrul Marius Budâi s-a convins de succesul acestui proiect, fiind prezent la Oradea și promițând că acesta va fi extins la nivel național. Știți cumva în ce fază se află această promisiune?

Marcel Miclău: Ăsta este și unul dintre motivele pentru care mă aflu azi la Oradea. Acest Târg de orientare în carieră este un proiect de succes pe care noi l-am aplicat și în alte zone. Vrem să fie un proiect pilot pe partea de NEETs, pentru că noi avem nevoie de orientare în carieră. Considerăm extrem de necesar ca acești tineri să ia un prim contact cu modul în care se desfășoară piața muncii, iar această zonă de orientare în carieră împreună cu angajatorii, așa cum s-a văzut și la acțiunea din cadrul proiectului, poate fi o acțiune de succes și poate fi complementară cu bursele pe care noi le organizăm. Acest Târg de cariere va fi în noua noastră proiecție de programe strategice 2021 – 2027 ca un proiect pilot în anumite centre, în special centre universitare. Și după aceea vom încerca să dezvoltăm în toate zonele astfel de activități.

Jurnal Bihorean: Vorbiți puțin despre măsurile de protecție pe timp de pandemie. Ce rol au avut ele?

Marcel Miclău: Prin măsurile noastre Covid noi am reușit, de la un milion de clienți – persoane în căutarea unui loc de muncă, șomeri, angajatori, cât aveam în 2019 la nivel național, să triplăm acest număr de beneficiari. Am ajuns undeva la trei milioane de beneficiari. Numai pe măsurile Covid. Am finanțat tot ce înseamnă business-ul românesc cu aproape 2 miliarde de euro. Considerăm că dacă nu era această infuzie de capital în acel moment, foarte multe firme, în special cele mici, nu mai existau azi. În continuare, mergem cu kurzarbeit, pe care l-am dezvoltat și pe al doilea palier. Până acum beneficiari erau firmele care aveau 10% reducerea cifrei de afaceri. Acum avem și avem producția, pentru că la foarte multe societăți producția scade din varii motive: lipsa de materii prime, transport, întârzieri. Și atunci este firesc, dacă au o reducere a producției cu 10% față de 2019, sau dacă sunt firme noi, față de anul anterior, să le putem, în baza unui raport, oferi șansa kurzarbeit.

Jurnal Bihorean: Ce ați dori să le transmiteți bihorenilor?

Marcel Miclău: Vreau să le transmit mulțumiri pentru faptul că sunt extrem de implicați, nu numai serviciul de ocupare, dar, în special, mediul economic, și să-i asigur că de la nivel guvernamental avem în atenție dezvoltarea forței de muncă autohtone și introducerea pe piața muncii a cât mai multor tineri și persoane inactive.